AUDIO / Ediții care nu au mai fost: Jocurile Olimpice de la Berlin – 1916, Tokyo – 1940 și Londra – 1944

Pentru prima dată în istorie, o ediție a Jocurilor Olimpice a fost amânată. Totodată, ediția de la Tokyo va fi prima, de la repornirea acestei întreceri, în 1896, care nu va avea loc într-un an bisect. De-a lungul istoriei de 124 de ani a jocurilor moderne, au existat opreliști în organizarea celui mai așteptat eveniment sportiv al planetei. Mai precis, de trei ori, de fiecare dată fiind vorba despre anularea respectivelor ediții din cauza celor două războaie mondiale.

Articol de Gabriel Toth, 4 aprilie 2020, 13:00

Prima ediție anulată din istoria modernă a Jocurilor Olimpice a fost cea din 1916. Gazda desemnată a fost Berlin, care a câștigat, în vara lui 1912, cursa în care s-au mai înscris Alexandria, Amsterdam, Bruxelles, Budapesta și Cleveland (Ohio).

Oficialii germani au început să lucreze chiar din acel an la arena principală destinată evenimentului. „Deutsches Stadion” a fost inaugurat în iunie 1913 și putea găzdui 18.000 de spectatori. Stadionul a fost în cele din urmă demolat, în 1934, după ce a servit drept gazdă mai multor echipe de fotbal din Berlin în cele două decenii de funcționare.

Primul război mondial a izbucnit în 1914, însă atât oficialii germani, cât și Comitetul Internațional Olimpic și-au continuat demersurile pentru organizare. Pe atunci, pur și simplu era de neimaginat ca acest conflict militar să se întindă pe durata mai multor ani. Ba mai mult, programul jocurilor s-a extins cu o săptămână dedicată sporturilor de iarnă.

Cum conflagrația mondială nu dădea semne de oprire, s-a discutat inițial despre mutarea Jocurilor din 1916 într-o locație mai sigură, de preferat într-o țară neutră. Iar mai multe municipalități din Statele Unite și-au arătat disponibilitatea, în condițiile în care americanii au intrat în război abia în 1917. Ideea mutării ediției din Berlin a fost de neconceput pentru autoritățile germane, care au opus o rezistență feroce. Astfel că s-a intrat în criză de timp, iar CIO a decis, în cele din urmă, anularea cu totul a Jocurilor Olimpice.

***

Tokyo e orașul care a fost desemnat de trei ori să găzduiască Jocurile Olimpice, însă două din trei ediții au avut probleme. Cea din acest an a fost amânată din cauza coronavirusului, iar cea din 1940 a fost anulată din cauza celui de-al doilea război mondial.

În 1936, Tokyo a câștigat bătălia organizării, devansând Barcelona, Roma și Helsinki, astfel că ediția a 12-a a Jocurilor Olimpice avea să fie prima găzduită în orient. Niponii au construit stadionul „Meji Jingu”, care avea să fie utilizat, în cele din urmă, la ediția din 1964. A fost realizat un program, au fost tipărite ghiduri în patru limbi, iar construcția facilităților de cazare a sportivilor era în toi.

Doar că la 7 iulie 1937, a izbucnit al doilea război Chino-Japonez, iar primele semne de întrebare asupra ediției de peste trei ani începuseră să apară. În primăvara anului 1938, oficialii niponi au dat asigurări că jocurile nu sunt în pericol, asta deși armata a cerut ca toate construcțiile destinate evenimentului să fie realizate din lemn, metalul fiind necesar pentru front. În cele din urmă, Koichi Kido, consilierul cel mai apropiat al Împăratului Japoniei, a anunțat retragerea țării atât de la organizare, cât și de la participare pentru anul 1940.

Organizarea i-a revenit, astfel capitalei finlandeze Helsinki. Însă întețirea războiului de pe Bătrânul Continent a dus la o nouă anulare a Jocurilor Olimpice.

***

La izbucnirea conflagrației, se cunoștea deja și gazda ediției din 1944. Londra se impusese în cursa în care se mai înscriseseră Roma, Detroit, Lausanne, Atena, Budapesta, Helsinki și Montreal. Cum pe întreg mapamondul domneau praful de pușcă și moartea, despre preparative pentru această ediției nici n-a putut fi vorba.

În 1944 s-au împlinit însă 50 de ani de la înființarea Comitetului Internațional Olimpic, eveniment marcat la Lausanne prin mai multe evenimente organizate la sediul organizației.

Și totuși, o poveste mai puțin cunoscută, dar deopotrivă emoționantă s-a petrecut în perioada 23 iulie – 13 august 1944, pe teritoriul de azi al Poloniei.

Prizonierii de război din lagărul de la Woldenberg, în marea lor majoritate polonezi, au primit acceptul germanilor să pună în scenă o ediție neoficială a Jocurilor Olimpice. A fost confecționat chiar și un steag olimpic (foto), dintr-un cearșaf alb, pe care au fost cusute cinci fulare colorate, pentru a forma faimoasele cercuri.

Au fost interzise de naziști doar probele de scrimă, tir cu arcul, aruncarea suliței sau săritura cu prăjina, din rațiuni de securitate. Astfel că prizonierii s-au întrecut la fotbal, baschet, volei, handbal, atletism și alte discipline. Câștigătorii au primit diplome și medalii confecționate din hârtie în relief. Doar concursurile de box nu s-au dus la bun sfârșit, în condițiile în care accidentările grave apăreau extrem de ușor, corpurile competitorilor fiind slăbite în captivitate. Au participat 369 de prizonieri, iar la întreceri au asistat aproximativ 6.000 de persoane pe câmpul de la Woldenberg.

Revenind la zilele noastre, în această săptămână, Comitetul Internațional Olimpic a stabilit noile date pentru ediția de la Tokyo: 23 iulie – 8 august 2021. Nu ne rămâne decât să sperăm că ne vom bucura de o ediție desfășurată în condiții normale, chiar dacă așteptarea ni s-a prelungit cu un an!

Povestea despre edițiile anulate ale Jocurilor Olimpice a fost spusă de Gabriel Toth, la ediția de astăzi a Arenei Radio: