AUDIO / Vestul Olimpic, episodul 1: Henri Rang

Povestea olimpicilor din vestul țării începe cu primul medaliat individual al României. E vorba de un lugojean, care a cucerit argintul la ediția de la Berlin, din 1936. Iar după relatările din presa vremii, ar fi meritat chiar aurul.

Eroul primului episod al serialului nostru olimpic e Henri Rang. Născut la 8 iunie 1902 la Lugoj – reședința de atunci a comitatului Caraș-Severin din Austro-Ungaria, Rang a îmbrățișat cariera militară, mânat de o pasiune care avea să îl consacreze: călăria. A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Cavalerie din Târgoviște. A activat în diferite regimente și chiar în școala pe care a absolvit-o, iar după Război îl găsim în Regimentul 1 Roșiori din Lugoj.

Călărețul Henri Rang, cu frumosul său cal Delfis, a participat la Jocurile Olimpice de la Berlin, din 1936, ca parte a echipei de echitație a României. O echipă din care făcea parte, pritre alții, și Felix Ţopescu, tatăl celebrului comentator sportiv Cristian Ţopescu.

Participant în întrecerea individuală de sărituri peste obstacole, lugojeanul Rang s-a remarcat rapid dintre cei 54 de concurenți din 18 țări care au luat startul. Practic, un singur călăreț îi stătea în cale în cursa pentru medalia de aur, favoritul publicului, Kurt Hase și calul Tora.

Suntem însă în cursul celei mai controversate ediții a Jocurilor Olimpice din toate timpurile. Organizate cu mare scepticism din partea comunității internaționale în capitala Germaniei Naziste, în avântul plin al doctrinelor național-socialiste, profund rasiste și xenofobe ale lui Adolf Hitler, jocurile de la Berlin au fost marcate de o serie de episoade care au demonstrat că interesul Fuhrerului a fost strict propagandistic.

Nici cursa de obstacole, cu lugojeanul Henri Rang printre protagoniști, nu a scăpat de controverse. Rang și germanul Hasse au mers cap la cap și nu au putut fi departajați. Astfel că în ultima zi a competițiilor de la Berlin, s-a organizat o sesiune specială, denumită „Premiul Națiunilor”.

După cum scria în raportul său delegatul federal, maiorul Dumitru Tăutu, „Premiul Naţiunilor de la Berlin a fost cea mai frumoasă probă olimpică … Parcursul avea o lungime de 1.050 m, pe care erau presărate 17 obstacole, din care unele trebuiau trecute de două ori, astfel că fiecare concurent trebuia să execute 20 sărituri din cele mai grele, accesibile numai cailor de înaltă clasă. Aceste sărituri ajungeau până la 1,60 m, iar riviera de 5 m necesita o săritură de cel puţin 6 m. Săritura triplă, care încheia concursul, era cea mai grea”.

120.000 de spectatori au urmărit, pe Olympiastadion din Berlin, cu respirația tăiată, confruntarea dintre Rang și Hasse. Jocheul român a contabilizat o singură greșeală. Germanul, tot una. Practic, cei doi au încheiat din nou la egalitate. Crainicul arenei a anunțat însă că favoritul publicului a cucerit titlul olimpic: „Deoarece domnul Hasse a parcurs distanţa într-un timp mai scurt, i se acordă medalia de aur pentru superioritate în viteză”.

În mod curios, în foaia de arbitraj, consultată a doua zi, Kurt Hasse avea imaculată rubrica greșelilor. Deși o întreagă arenă a văzut momentul în care calul Tora atinsese un obstacol în săritură. Aurul trebuia cucerit de reprezentantul Germaniei fără niciun dubiu. Henri Rang a fost sfătuit să scrie o contestație, dar lugojeanul refuză și acceptă argintul.

Presa internațională semnalează însă nedreptatea. Ziarul parizian „Excelsior”, citat în Gazeta Sporturilor din august 1936, scrie că „locotenentul român Henri Rang s-a impus de departe ca cel mai bun dintre toți concurenții”.

Pe lângă medalia de argint, Henri Rang primește, din partea organizatorilor, o motocicletă Zündapp, cu ataş, faimoasă în epocă. Unele legende – și chiar maiorul Dumitru Tăutu – susțin că premiul i-a fost acordat de Adolf Hitler în persoană, care l-a chemat pe lugojean în cancelaria sa, în semn de mulțumire că nu a contestat aurul cucerit de Hasse.

Că darul a fost făcut personal de Fuhrer sau nu, probabil că nu vom afla cu siguranță niciodată. Cert e însă că pe motocicleta primită la Berlin avea să își găsească sfârșitul zece ani mai târziu. După ce a renunțat la concursurile hipice pe perioada războiului, fiind detașat în localitatea natală, la Lugoj, Henri Rang își propunea să revină în arene odată cu instalarea păcii. Finalul anului 1946 îl găsește la Iași, unde suferă un grav accident cu motocicleta sa Zündapp. Ghidonul îi strivește pieptul, dar primele semne par încurajatoare. Situația sa s-a înrăutățit însă și a murit după săptămâni de agonie, chiar în ziua de Crăciun.

Henri Rang și calul său, Delfis, au scris istorie în ecvestra românească. Jocheul bănățean a adunat peste 90 de premii naționale și internaționale, a fost apropiat și deopotrivă apreciat de numele mari ale vremii, de la Regele Carol al II-lea, până la Nicolae Iorga.

„Victoriile mi-au creat numeroase momente plăcute” – spunea Rang, „dar niciunul nu a fost atât de puternic, încât să mă facă să simt fiorul care mă electrocuta, mă paraliza şi mă impresiona până la lacrimi, ca atunci când, la finalul concursului, auzeam numele «România»”.

La ediția de astăzi a emisiunii Arena Radio, ați putut asculta primul episod al serialului „Vestul Olimpic”, realizat de Gabriel Toth. Îl puteți reasculta aici: