„Problema tehnicienilor în România e foarte gravă, trebuie să reînvăţăm să antrenăm”

Preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Sport, Elisabeta Lipă, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că problema tehnicienilor şi specialiştilor din sportul românesc este una foarte gravă, care a contribuit la rezultatele modeste din ultima perioadă, şi a subliniat că românii trebuie să reînveţe să antreneze.

Lipă a explicat că România a ‘exportat’ în ultimii ani numeroşi antrenori şi tehnicieni la aproape toate disciplinele, aceştia fiind tentaţi de ofertele financiare din străinătate. În opinia sa, şcoala românească, indiferent de disciplina sportivă, nu mai există şi că această realitate trebuie acceptată.

‘Tot timpul am auzit că asta este şcoala noastră, că noi avem o şcoală bună de canotaj, de gimnastică, de lupte sau alte discipline, dar azi trebuie să înţelegem că şcoala noastră nu mai există. Şi aşa cum în trecut noi i-am învăţat pe alţii să antreneze şi să cucerească medalii, aşa trebuie să facem noi acum. Adică să luăm de la străini cunoştinţele necesare, să reînvăţăm să antrenăm’, a spus Elisabeta Lipă.

Foştii sportivi, campioni europeni, mondiali sau olimpici români, nu sunt tentaţi să devină antrenori pentru că se compară cu antrenorii consacraţi şi nu au răbdare să înceapă de jos în noua meserie, este de părere preşedinta ANS. ‘El începe de jos în noua meserie şi pleacă de la un salariu minim pe economie, deci trebuie să se descurce cu acei bani. Iar când vede că antrenorii de top din disciplina respectivă câştigă de zece ori mai mult, nu mai are răbdare să crească în noua meserie’, a precizat Lipă.

Fosta preşedintă a Federaţiei Române de Canotaj a explicat că a adus în la lotul naţional un antrenor străin, pe Antonio Colamonici, în 2016, dar lângă el există alţi 10-11 antrenori români care învaţă.

‘Eu pe lângă acest antrenor străin am pus 10-11 antrenori români care învaţă de la cel străin. Şi care pun în practică zi de zi ceea ce spune tehnicianul străin. Pentru că Antonio nu vine să stea din octombrie până în septembrie anul următor… el vine numai o anumită perioadă. În restul timpului, de antrenamente se ocupă antrenorii români de care v-am spus. Deci Antonio este creierul, dar sub el are o armată de antrenori, tehnicieni, specialişti şi aşa mai departe’, a adăugat Elisabeta Lipă.

AGERPRES: Doamna preşedintă, cât de reală este problema antrenorilor şi cât de mult afectează ea sportul românesc?
Elisabeta Lipă: Problema antrenorilor în sportul românesc este una foarte gravă. Şi nu numai a antrenorilor, ci a tuturor specialiştilor şi tehnicienilor. Din experienţă vă spun că este din ce în ce mai greu să găseşti antrenori care în primul rând să îşi dorească această meserie, care nu este deloc una uşoară, iar apoi să se dedice întru totul ei. Dar asta nu înseamnă că trebuie să lăsăm garda jos şi să spunem ”Asta e, nu mai avem ce face” şi să închidem porţile sportului românesc. Noi, cei din sportul românesc, trebuie, ca întotdeauna, să căutăm soluţii şi pentru această problemă.

AGERPRES: Consideraţi că numărul din ce în ce mai mic şi valoarea antrenorilor au contribuit la decăderea sportului românesc în ultima perioadă?
Elisabeta Lipă: A contribuit cu siguranţă la lipsa rezultatelor… pentru noi tot ce am avut, hai să nu zic tot, dar aproape tot, am trimis la export. Pe antrenorii buni, care au demonstrat în decursul anilor că ştiu să facă performanţă şi au adus României rezultate, i-am trimis la export…

AGERPRES: De ce s-a întâmplat acest lucru?
Elisabeta Lipă: Pentru că nu am avut strategii bine puse la punct, nu am avut politici publice… practic noi am mers din inerţie. Tot timpul am auzit că asta este şcoala noastră, că noi avem o şcoală bună de canotaj, de gimnastică, de lupte sau alte discipline, dar azi trebuie să înţelegem că şcoala noastră nu mai există. Şi aşa cum în trecut noi i-am învăţat pe alţii să antreneze şi să cucerească medalii, aşa trebuie să facem noi acum. Adică să luăm de la străini cunoştinţele necesare, să reînvăţăm să antrenăm. Cine găseşte specialistul cel mai bun să facă bine să îl aducă acasă şi să ne înveţe începând cu abecedarul disciplinei respective şi apoi cum să faci sport de performanţă în ziua de azi. Iar aşa peste câţiva ani probabil vom avea şi rezultate.

AGERPRES: Există răbdare pentru a pune în aplicare acest plan? Pentru că se ştie că în sportul românesc se doresc medalii şi rezultate mâine…
Elisabeta Lipă: Păi aici este problema, că noi nu mai avem răbdare. La noi, când găsim un copil talentat, chiar dacă vârsta lui îi permite să concureze la juniori, îl aruncăm direct la seniori. Şi atunci el fie se rupe fizic, fie psihic, nu face faţă pentru că poţi să fii foarte bun la categoria ta de vârstă, dar când ajungi direct în elită nu mai poţi să spui că eşti foarte bun, pentru că e alt nivel.

AGERPRES: Care ar fi calităţile pe care trebuie să le aibă un antrenor astăzi?
Elisabeta Lipă: În afară să fie antrenor, el trebuie să fie pentru sportivul său şi mamă, şi tată, şi soră, şi frate, şi prieten, şi psiholog… Deci antrenorul trebuie să aibă foarte, foarte multe calităţi, care adunate se traduc prin răbdare.

AGERPRES: E mai greu să fii antrenor azi decât atunci când eraţi dumneavoastră în activitate?
Elisabeta Lipă: Acum este o generaţie foarte diferită faţă de cea din care am făcut şi eu parte. Mijloacele de informare sunt la tot pasul, curiozitatea este de zece ori mai mare pentru un sportiv, şi atunci tu, ca antrenor, trebuie să găseşti soluţiile de a-l face să înţeleagă că performanţa nu este un lucru uşor. Să îi arăţi că performanţa este grea, dar este în acelaşi timp foarte frumoasă. Pentru că nu oricine poate ajunge campion.

AGERPRES: Directorul Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor din România, Ramona Ceamuru, spunea că din cei care accesează cursurile CNFPA, doar 25% sunt foşti sportivi de mare performanţă. De ce credeţi că foştii campioni nu sunt atraşi de antrenorat?
Elisabeta Lipă: Foştii campioni, mulţi dintre ei, nu îşi doresc să devină antrenori pentru că ei se compară din prima cu antrenorii deja consacraţi. Adică el începe de jos în noua meserie şi pleacă de la un salariu minim pe economie, deci trebuie să se descurce cu acei bani. Iar când vede că antrenorii de top din disciplina respectivă câştigă de zece ori mai mult, nu mai are răbdare să crească în noua meserie. El vrea să câştige bani mulţi într-un timp foarte scurt. Ceea ce e imposibil practic, pentru că un salariu bun îl dai unui antrenor în funcţie de performanţă, iar el ca antrenor este abia la început.

AGERPRES: Sunt şi excepţii…
Elisabeta Lipă: Sigur că există şi excepţii, foşti mari campioni care s-au apucat de antrenorat fără să stea pe gânduri. Uite, Marian Drăgulescu s-a lăsat şi antrenează, Larisa Iordache antrenează, Alina Dumitru antrenează, deci sunt foşti sportivi care au apucat drumul ăsta, dar, din păcate, sunt foarte puţini. Trebuie să se găsească soluţii ca foştii sportivi să fie integraţi în zona asta a antrenoratului. Nu mai spun că dacă facem o statistică vedem că avem un număr foarte mare de profesori de educaţie fizică şi sport, adică de studenţi care termină în fiecare an o facultate de sport. Dar dacă începem să îi căutăm după ce au absolvit o să vedem că dintre ei doar un număr impresionant de mic activează efectiv în sport. Pentru că nu li se oferă nimic. Anul acesta a fost unul… şi încă este… foarte greu, cu finanţare plecată prost de la început. Pentru că să ai un club mic, de exemplu, cu multe secţii şi să încerci să le susţii pe toate cu puţin e greu. Bugetul e foarte mic şi n-ai cum să le dai tuturor cât merită. Şi atunci clubul respectiv nu are cum să performeze. De asta zic că sportul românesc trebuie reformat, dar întotdeauna lumea este foarte sceptică la reformă.

AGERPRES: Dumneavoastră aţi fost unul dintre preşedinţii de federaţie care aţi ales să aduceţi un antrenor străin la lotul naţional de canotaj, a fost la momentul respectiv unica soluţie?
Elisabeta Lipă: Eu am adus la canotaj un antrenor străin în momentul în care am epuizat toată gama de antrenori români şi rezultatele nu veneau. Asta nu înseamnă că antrenorii români nu sunt buni, dar probabil că nu au avut mentalitatea necesară cu care a venit antrenorul străin. Pentru că străinul nu a venit din postura de antrenor de campion olimpic. El a venit aici şi practic a crescut împreună cu sportivii. Dar eu pe lângă acest antrenor străin am pus 10-11 antrenori români care învaţă de la cel străin. Şi care pun în practică zi de zi ceea ce spune tehnicianul străin. Pentru că Antonio nu vine să stea din octombrie până în septembrie anul următor… el vine numai o anumită perioadă. În restul timpului, de antrenamente se ocupă antrenorii români de care v-am spus. Şi atunci sunt buni sau nu sunt buni? Sunt şcoliţi sau nu sunt şcoliţi? Eu zic că sunt, pentru că rezultatele asta spun. Deci Antonio este creierul, dar sub el are o armată de antrenori, tehnicieni, specialişti şi aşa mai departe. Pentru că un antrenor este neputincios dacă nu are nişte elemente ajutătoare. Aşa că trebuie să ai un colectiv tehnic foarte bine pus la punct. Iar aici ajungem la ce vă spuneam mai devreme, că nu ne lipsesc numai antrenori. Pentru că noi nu avem medici de medicină sportivă la ora actuală, doar răzleţ, pe ici-colo câte unul, pentru că nimeni nu e dispus să stea atâta timp lângă sportiv în cantonament. Nu avem asistenţi medicali, nu avem specialişti pe zona de recuperare, kineto, nu avem masori, nu avem osteopaţi şi aşa mai departe. Şi atunci fiecare federaţie se descurcă cum poate. Pentru că şi medicul, masorul sau preparatorul este un om ca noi toţi, cu familie, care face sacrificii să stea departe atât timp… Are şi el nevoie de nişte asigurări medicale, de o pensie… şi aici intervine o altă problemă: unde să-l angajezi? Şi uite aşa ne învârtim într-un cerc vicios şi câştigă cel care se descurcă cel mai bine. Pentru că sistemul din sportul românesc nu-ţi pune nimic la dispoziţie.

AGERPRES: Cum se poate rezolva problema antrenorilor, care ar fi soluţia?
Elisabeta Lipă: Din punctul meu de vedere, soluţia este să ne reorganizăm, să ne stabilim nişte priorităţi, să facem nişte reforme, nişte strategii punctuale. Să ştim în primul rând ce dorim de la sportul românesc şi să investim în punctele care ne aduc beneficii.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES derulează un proiect (#Antrenordetop) care are ca obiectiv să aducă în atenţia publicului problemele cu care se confruntă sportul românesc la nivelul activităţii tehnicienilor.