Haina cernită a doliului se așterne peste întreg folclorul românesc. Unul dintre cei mai cunoscuți, apreciați și îndrăgiți interpreți bănățeni se alătură stelelor. În această seară, Tiberiu Ceia s-a stins, după o grea suferință. În cântecul popular trebuie să fii sincer, să fii actual prin tensiunea pe care o împrumuţi melodiei şi versului. Cântecul trebuie să fie o oglindă purtată de-a lungul unui drum, adevărata muzică este graiul sufletului şi vorbeşte de la inimă la inimă (Tiberiu Ceia)
Născut la 16 iulie 1940, la Timişoara, Tiberiu Ceia a urmat cursurile Liceului „C.D.Loga” din oraşul de pe Bega. În anul 1962 a devenit student la Facultatea de Filologie, o perioadă deosebit de prolifică pentru activitatea sa artistică. Folcloristul Vasile Creţu, Ansamblul studenţesc „Doina Timişului”, profesorul Ion Odrobot, Ansamblul „Timişul” al Casei de Cultură, dirijorul şi folcloristul Achim Penda – cu toţii şi-au lăsat amprenta pe formareasa ca interpret de referinţă al spaţiului folcloric bănăţean.
Haina cernită a doliului se așterne peste întreg folclorul românesc. Unul dintre cei mai cunoscuți, apreciați și îndrăgiți interpreți bănățeni se alătură stelelor. În această seară, Tiberiu Ceia s-a stins, după o grea suferință. În cântecul popular trebuie să fii sincer, să fii actual prin tensiunea pe care o împrumuţi melodiei şi versului. Cântecul trebuie să fie o oglindă purtată de-a lungul unui drum, adevărata muzică este graiul sufletului şi vorbeşte de la inimă la inimă (Tiberiu Ceia)
Născut la 16 iulie 1940, la Timişoara, Tiberiu Ceia a urmat cursurile Liceului „C.D.Loga” din oraşul de pe Bega. În anul 1962 a devenit student la Facultatea de Filologie, o perioadă deosebit de prolifică pentru activitatea sa artistică. Folcloristul Vasile Creţu, Ansamblul studenţesc „Doina Timişului”, profesorul Ion Odrobot, Ansamblul „Timişul” al Casei de Cultură, dirijorul şi folcloristul Achim Penda – cu toţii şi-au lăsat amprenta pe formareasa ca interpret de referinţă al spaţiului folcloric bănăţean.
Ioana Radu, Dorina Drăghici, Ion Luican, Rodica Bujor, Maria Lătăreţu – au fost modele pentru Tiberiu Ceia. Le diviniza vocile, le imita comportamentul scenic, se străduia să devină ca ei, din multe puncte de vedere. „M-am format cu radioul în braţe, ascultându-i şi reascultându-i mereu”, mărturisea interpretul care a reuşit să se impună atât în faţa publicului cât şi în faţa criticilor de specialitate prin vocea sa unică de o sensibilitate profundă, printr-o iubire neţărmurită pentru neamul său cu tot ce are el, de la natură şi oameni, la istorie şi frumuseţe.
Primele înregistrări le-a realizat în timpul studenţiei, la Radio Timişoara, apoi la postul naţional de radio. Consacrarea definitivă i-a adus-o emisiunea – concurs „Dialog la distanţă Iaşi – Timişoara”, o emisiune de mare anvergură a vremii, în care au avut prilejul să se facă remarcaţi interpreţi din toate zonele. Au urmat diverse solicitări, însoţirea unor ansambluri în turnee în străinătate (Franţa, Germania, Spania, Italia, Grecia, Cuba, S.U.A., Australia, Canada şi altele). Apariţiile sale tot mai dese la radio şi televiziune, spectacolele susţinute în întreaga ţară, au impus cu autoritate numelelui Tiberiu Ceia pe firmamentul muzicii populare, reuşind în scurt timp să-şi defininească personalitatea prin originalitatea interpretării şi prin bogăţia repertoriului. A imprimat peste 150 de cântece, discuri Electrecord şi CD-uri.
Un turneu lung efectuat în scopul de adunare de fonduri pentru ajutorarea sinistraţilor de la cutremurul din 1977, a prilejuit o apariţie ce avea să cucerească inimile spectatorilor: în duet Ion Dolănescu şi Tiberiu Ceia. Cântecele lor interpretate în dialog şi duet au fost apoi imprimate pe discul Electrecord „Doi voinici din lumea mare”.
Pe Tiberiu Ceia îl găsim în înregistrări şi alături de Mariana Drăghicescu. Preţuirea şi admiraţia reciprocă sunt adesea dezvăluite în însemnările lor publicate în diferite ocazii.
Profesor de limba română la diverse şcoli din Şandra, Jimbolia, Timişoara, Tiberiu Ceia a deţinut de-a lungul anilor diverse funcţii: director de şcoală în perioada 1972 – 1980, director la Ansamblul profesionist „Banatul”, după evenimentele din 1989, director al Studioului Regional TVR Timişoara. Toate acestea l-au ajutat să cunoască şi mai bine oamenii cărora le cânta, cărora le dăruia bucuria actului artistic.
Ca realizator de emisiuni folclorice la TVR Timişoara, Tiberiu Ceia a promovat tinerii interpreţi, solişti vocali şi instrumentişti din zonă, formaţiile artistice, respectând în acelaşi timp munca şi realizările generaţiilor anterioare.
A colaborat cu multe orchestre din ţară. Alături de Orchestra „Haţegana” din Hunedoara a imprimat un disc Electrecord, care însă se bucură de îndrumarea artistică a unuibănăţean – maestrul Gelu Stan. Multe dintre cântecele lui Tiberiu Ceia au devenit adevăraturi hit-uri : „Frumoasă-i vecina noastră”, „Cine scârtâie fântâna”, „Din copită murgul bate” şi altele.
În anul 2008, la Editura Eurobit din Timişoara, apare cartea „Vraja cântecului – Tiberiu Ceia” semnată de Viorica Cristea, volum ce adună – aşa cum mărturiseşte autoarea – gânduri de ieri, gânduri de azi, gânduri dintotdeauna, pentru artistul de ei de suflet.
Tiberiu Ceia face parte din generaţia de aur a folclorului românesc. Activitatea sa artistică, de peste 50 de ani, a fost apreciată prin cele mai înalte distincţii.
Artistul lasă un gol imens în sufletele celor care l-au cunoscut sau doar i-au ascultat cântecele.
Dumnezeu să-l odihnească…
Melodia “Frumoasă-i vecina noastră”, interpretată de Tiberiu Ceia, a fost selectată în proiectul “Ascultă-ți muzica. 100 de melodii ale românilor”, derulat de Radio România Regional.
