Se împlinesc 90 de ani de la nașterea Aureliei Fătu Răduțu. La Bocșa, au început înscrierile pentru festivalul ce-i poartă numele

“O femeie frumoasă, cu o ţinută statuară, cu păr negru, ochi căprui, tipul bănăţencei care iradiază în jur siguranţă şi bună dispoziţie. O fire comunicativă, săritoare la nevoie, generoasă, optimistă, iubită de toată lumea.”

Articol de Daniela Bacila, 5 iunie 2019, 15:12 / actualizat: 7 iunie 2019, 9:15

Aşa o caracterizează pe Aurelia Fătu Răduţu toţi cei care au cunoscut-o. O voce cultivată, curată şi simplă ca izvorul, o interpretare nuanţată şi sensibilă, interpreta care a dus pentru prima oară cântecul bănăţean în întreaga ţară şi peste hotare.

Aurelia Fătu Răduţu s-a născut la 12 iunie 1929 în Vasiova, astăzi cartier al oraşului Bocşa, într-o familie simplă: tatăl ei a fost lăcătuş de întreţinere iar mama, casnică. Şcoala primară a urmat-o în Bocşa Montană unde a început să cânte de la vârsta de 6 ani. La Liceul de fete din Reşiţa (actualul Liceu industrial nr. 5)  şi apoi la Liceul mixt, pe care l-a absolvit în anul 1949, talentul ei a prins contur sub îndrumarea profesorilor Ion Românu şi Miron Şoarec. Pentru scurt timp a fost angajată la Combinatul Siderurgic din Reşiţa, unde s-a afirmat ca dansatoare, solistă şi coristă. Profesorul şi dirijorul Ion Românu a inclus în repertoriul corului reşiţean câteva din cântecele ei, într-un aranjament coral, la care ea a avut numeroase sugestii.

La Bucureşti, Aurelia Fătu Răduţu a avut şansa să fie ascultată de  dirijorul Victor Predescu, muzician care lucra la radiodifuziunea Română şi care i-a făcut câteva imprimări. În urma acestui imbold s-a hotărât să urmeze cursurile Conservatorului din capitală. În anul 1967 profesorul Victor Giuleanu a citat-o printre soliştii de frunte ai ţării, alături de Angela Moldovan, Ion Cristoreanu. Aşa ajunge să reprezinte în capitală cântecul bănăţean la Ansamblurile „Constantin Tănase”, „Rapsodia Română” şi apoi, din 1955, la „Ciocârlia”. Succesele repurtate pe scenele din ţară alături de „Ciocârlia” i-au adus deplina realizare artistică. S-a căsătorit cu colonelul de aviaţie Ion Răduţu şi au avut un fiu care a devenit inginer. Succese strălucite a cunoscut Aurelia Fătu şi peste hotare: fosta U.R.S.S., China, Japonia, Italia, Franţa, Anglia. Intensa ei activitate a fost răsplătită cu titlul de „Artist Emerit”. Deasemenea a fost decorată cu “Ordinul Muncii” şi „Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a”.

„Nu fac un elogiu gratuit spunând că publicul este, de cele mai multe ori, totul pentru un interpret  cel puţin în ceea ce mă priveşte, el m-a crescut, m-a legănat, m-a proiectat pe podiumul interpreţilor agreaţi şi tot el mi-a agăţat pe rever titlul de artist emerit”. (Aurelia Fătu Răduțu)

În plină glorie, la doar 43 de ani, Aurelia Fătu Răduţu s-a stins la 27 septembrie 1972, măcinată de o boală cumplită.

Pentru alţi mari interpeţi bănăţeni precum Ana Pacatiuş sau Tiberiu Ceia, care au şi avut şansa să fie în preajma ei, Aurelia Fătu Răduţu a rămas un model de artist, de comportament ireproşabil, de păstrător al cântecului popular bănăţean care a ştiut să valorifice un repertoriu autentic. Unele creaţii ale lui Luţă Ioviţă ar fi şi acum prăfuite de vreme dacă nu le-ar fi scos la iveală Aurelia Fătu. Taragotistul Iosif Milu, membru al Ansamblului „Ciocârlia”, trompetistul Sandu Florea sau violonistul Ion Luca Bănăţeanu au fost mereu surse de inspiraţie pentru ea.

În anul 1977 a fost iniţiat la Bocşa un Festival „Aurelia Fătu Răduţu”, drept omagiu adus interpretei, dar şi o posibilitate de afirmare pentru tineri din întreaga ţară. Din 1987, festivalul a fost mutat la Băile Herculane, iar cu ediţia din 1992 a revenit la Bocşa, dar, din diverse motive a fost întrerupt până în iunie 2010, când la Bocşa au răsunat din nou cântecele populare iar numele Aureliei Fătu Răduţu îl vor rosti cu recunoştinţă şi tinerii din zilele noastre.

Ediția cu numărul 26  se va desfășura în zilele de19 și 20 iunie. Sunt așteptați solişti vocali cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani din toate zonele folclorice.

Probele de concurs sunt cele cunoscute: o doină sau baladă fără acompaniament orchestral şi un cântec de joc din zona reprezentată de concurent, pentru care este obligatorie partitura muzicală. Portul popular, specific zonei, constituie un alt criteriu de apreciere şi notare.

Nu pot participa în concurs interpreţii care au obţinut Marele premiu la acest festival.

Preselecţia va avea loc miercuri, 19 iunie, de la ora 10:00 în sala de spectacole a Casei Orăşeneşti de Cultură iar deschiderea festivalului, în aceeaşi zi, la ora 19:00, la scena amenajată în aer liber pe platoul din spatele Casei de Cultură.

Gala laureaţilor se va desfăşura joi, 20 iunie, de la ora 20:00.

Înscrierile se fac la numărul de fax 0355 566 613 sau la adresa de mail: casadeculturabocsa@yahoo.com  Alte informaţii puteţi obţine la numele de telefon: 0355 566 613 şi 0744 838 802, directorul Festivalului – Ioan Liuţ, directorul Casei de Cultură din Bocşa.

Daniela Băcilă