Sfântul Ștefan, ziua în care cei certați trebuie să se împace
Peste 450.000 de români îşi serbează onomastica de Sfântul Ştefan. Cei mai mulţi dintre sărbătoriți sunt bărbaţi cu numele Ştefan, Fănel, Ştefănel. Fănică, Fane, Ştefanus şi Istvan, potrivit informaţiilor Ministerului Afacerilor Interne. Femeile se numesc Ştefania, Ştefana, Fănica, Fănuţa şi Fana.
Articol de Radio Timișoara, 27 decembrie 2017, 05:55
Conform Noului Testament, Sfântul Ştefan este recunoscut ca primul martir care a fost ucis pentru că a mărturisit în faţa tuturor credinţa pe care o avea în Iisus.
Locul unde era îngropat Sfântul Ştefan a fost descoperit în anul 415, iar din anul 560 moaştele sale se află în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Romă împreună cu moaştele arhidiaconului român Laurentius. Potrivit unei tradiţii străvechi, de Sfântul Ştefan este bine să aducem în casă icoană Sfântului, ajutându-i astfel pe creştinii care suferă probleme de sănătate şi pe orgolioşi şi pe cei care se judecă de foarte mult timp.
În unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc aşa-numitele „Pâinici ale lui Ştefan”, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac.
Tot în această zi este bine să se dea în dar o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă aprinsă pentru sănătatea rudelor bolnave. Tot ca un semn al iubirii, preţuirii şi respectului este bine ca în această zi persoanele certate să se împace.
Sfântul Ştefan diaconul este sărbătorit de creştinii romano-catolici, anglicani, reformaţi, evanghelici şi unitarieni pe 26 decembrie, iar de cei ortodocşi şi greco-catolici pe 27 decembrie.
