„Creaţiunile lui Prometeu”, spectacol de balet în premieră la Opera Naţională Română din Timişoara

Opera Naţională Română din Timişoara prezintă duminică, 9 ianuarie 2022, începând cu ora 19, premiera spectacolului „Creaţiunile lui Prometeu”, balet în două acte, pe muzica lui Ludwig van Beethoven. Coregrafia şi regia sunt semnate de Ovidiu Matei Iancu. Scenografia şi costumele: Dragoş Buhagiar. Conducerea muzicală va fi asigurată de maestrul Friedrich Pffeifer (Austria). Concertmaeştri: Ovidiu Rusu, Corina Murgu.

Articol de Dana Florea, 7 ianuarie 2022, 20:51 / actualizat: 11 ianuarie 2022, 8:32

A doua premieră a spectacolului va fi vineri, 14 ianuarie, ora 19. Ambele reprezentaţii beneficiază de aceeaşi distribuţie.

Cu detalii despre eveniment, Cristian Rudic, Manager al Operei Naţionale Române din Timişoara:

„În pandemie s-a întâmplat acea aniversare rotundă a „Titanului” şi aşa a venit ideea de a monta, în primă audiţie naţională probabil, acest opus care se numeşte „Creaţiunile lui Prometeu” tradus, în mod greşit după părerea mea, „Creaturile lui Prometeu” care ne trimite în altă zonă estetică, în montarea lui Ovidiu Matei Iancu care montase deja la noi premiera „La Bayadère”, împreună cu Dragoş Buhagiar şi încredinţându-i bagheta acestei premiere lui Friedrich Pfeiffer, care a fost cornist solist al filarmonicilor din Viena, la Wiener Philharmoniker a cântat ca prim instrumentist sub bagheta unor dirijori, precum: Herbert von Karajan, Carlos Kleiber, Zubin Mehta, şi mulţi alţii. Nu este o colaborare în premieră, maestrul Friedrich Pfeiffer a mai fost la Timişoara, a dirijat „Rigoletto” avându-i în distribuţie pe George Petean, Cosmin Ifrim, Diana Ţugui. Colaborarea cu orchestra a fost mai mult decât plăcută şi a fost „win win” pentru că un instrumentist atât de mare care a devenit dirijor are o „complicitate” deosebită cu ansamblul orchestral şi sperăm că aceasta se va auzi şi că veţi aplauda acest demers. Primul balet pe care l-a montat Ovidiu Matei Iancu a fost în urmă cu doi ani, premiera „La Bayadère”, un balet romantic de fapt, noi îi spunem în accepţiune clasică, bineînţeles ajutat şi din punct de vedere estetic de Dragoş Buhagiar, substanţial cointeresat în acest proiect, care a creat acea splendidă lume estetică orientală. Într-un demers managerial de revigorare a compartimentului „Balet”, acestea au fost treptele „iniţierii” către viitor. În următorul caz ne-am gândit, evident, la o montare nu contemporană, ci la una care să ne aducă spre secolul XXI. De aceea, acest balet pe muzica lui Beethoven, dacă vrem să împărţim şi să încadrăm arta în „sertarele” puriştilor, este de fapt un balet neoclasic. Visăm să mergem mai departe cu dezvoltarea baletului, visăm la „Spărgătorul de nuci”, după care va veni, probabil, o montare mai contemporană. De data aceasta vizualul este caracterizat de o scenă mai puţin încărcată pentru a lăsa loc ansamblului de balet care este destul de mare, ajutată estetic cu mijloacele actuale de către un departament video. Costumul şi machiajul îi aparţin lui Dragoş Buhagiar, dar totul este estetizat către un gust mai „încoace” decât cel oriental, clasicizant, calofil, al lumii orientale prezente în „Baiadera”. S-au făcut castinguri şi în afară de forţele proprii ale baletului nostru am recurs la colaboratori care au venit în număr foarte mare. Din cei peste şaptezeci înscrişi i-am ales pe cei mai buni. Într-un demers către Capitală Europeană a Culturii este o mândrie a noastră să avem pe scenă artişti autohtoni, ajutaţi de către cei veniţi de pe meleaguri spaniole, italiene, japoneze, din Regatul Unit. Această „familie” a baletului se primeneşte tot timpul. „Povestea” de pe scenă o spune coregraful sau regizorul în cazul operei în secolul XXI şi se deconspiră în secunda în care asistaţi la ea, bineînţeles că are rădăcinile mitologiei antice, dar mai ales ale curentului „Sturm Und Drang” al cărui adept era Goethe atunci când a scris poemul „Prometheus”. Beethoven, „Titanul”, a fost un artist „rebel” împotriva autorităţilor pământene şi împotriva „autorităţilor” nepământene, aşa că acest mit nu putea să-i rămână străin şi ne-a oferit acest titlu mare! Invităm publicul să revină cu aceeaşi energie şi cu aceeaşi poftă de frumos!” spune baritonul Cristian Rudic, Manager al ONRT.

Despre spectacolul în premieră, “Creaţiunile lui Prometeu”, pe scena teatrului liric timişorean, interviu în exclusivitate pentru Radio Timişoara, acordat de baritonul Cristian Rudic, Manager al Operei Naţionale Române din Timişoara.

(Sursa foto: Opera Naţională Română din Timişoara; autor foto: Iosif Rozemberg)