Dublu eveniment în localități timișene – COLOCVIUL NAȚIONAL DE FOLCLOR „SABIN V. DRĂGOI” (ediția a IX-a) la Belinț și OLIMPIADA CORALĂ „DOINA ȘI HORA” la Chizătău

Duminică, 23 octombrie 2022, ora 10, la Școala Gimnazială Belinț se va desfășura COLOCVIUL NAȚIONAL DE FOLCLOR „SABIN V. DRĂGOI”, ediția a IX-a.

Articol de Simona Stoița, 21 octombrie 2022, 22:41

Cu prilejul sărbătoririi CENTENARULUI ASOCIAȚIEI CORURILOR ȘI FANFARELOR ROMÂNE DIN BANAT (1922-2022), va avea loc, la Chizătău, OLIMPIADA CORALĂ „DOINA ȘI HORA”. Evenimentul va fi duminică, 23 octombrie 2022, începând cu ora 14, la Căminul Cultural din localitate.

Organizatori: Primăria Comunei Belinț, Consiliul Local al Comunei Belinț, Parohia Ortodoxă Română Chizătău.

Parteneri: Mitropolia Banatului Timișoara, Consiliul Județean Timiș, Protopopiatul Ortodox Român Lugoj, Parohia Ortodoxă Română Belinț, Filiala Timișoara a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Asociația Națională Corală din România, Asociația pentru Cultură Bănățeană, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană.

Inițiator, coordonator evenimente: prof. dr. Constantin-T. STAN – Universitatea din Oradea; muzicolog, membru al UCMR; membru al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” – Universitatea din Oradea și Universitatea de Stat Moldova.

„Din când în când, extatici, ca într-un ancestral ritual, ne lăsăm cuprinși de dulcea chemare a unor evenimente demult apuse… Consemnate cu mai mult sau mai puțin sârg în cronologia unor istorii, ne aplecăm asupra unor hrisoave, documente sau însemnări, și încercăm să descifrăm taine și ascunse înțelesuri peste care s-a așternut bruma nemiloasă a timpului.

Astăzi omului contemporan, anumite episoade din viața bunicilor îi par desuete, demodate, depășite de freamătul unei lumi „nebune”, tot mai înstrăinată de „glasul vechilor cazanii”, de Dumnezeiasca mireasmă a pridvoarelor tămâiate de vrednici sacerdoți. Astăzi dansăm, la propriu sau la figurat, în ritmuri și sonorități de rap, heavy metal și hard rock, privind cu zâmbete condescendente spre trecut.

Unii dintre contemporanii noștri crescuți la sat, legați organic de glie, poartă însă la sărbători tradiționale costume populare ale moșilor și strămoșilor, ascultă cu emoție stihurile în grai, rostesc, savurând expresii în molcomul și expresivul subdialect bănățean. Graiul bănățean s-a nemurit intrând în universalitate odată cu George Gârda, dar mai ales cu Victor Vlad Delamarina, fiul Chizătăului.

La Chizătău, în anul 1840, s-au izvodit melopeele corale, țesute prin harul lui Trifu Șepețian și al urmașilor săi, providențialii preoți, dascăli și muzicieni ai locului. Paorii bănățeni iobagi, legați de glie, grupați într-un ansamblu coral, își cântau aleanul și dorurile, în graiul național, dând expresie nobilelor sentimente identitare. A fost un divin imbold care a trezit din „adormire” mii de paori din zeci de sate bănățene. La puțin timp, a apărut pe tot cuprinsul Banatului o salbă de nestemate corale care prin cântul lor au pregătit astrala clipă a Marii Uniri.

Duminică, 23 octombrie 2022, vom încerca să evocăm Chizătăul de altădată, leagăn al mișcării corale românești în vremuri de restriște națională. Vor fi prezente în cadrul Olimpiadei, pe scena Căminului Cultural din Chizătău, începând cu ora 14, Corul „Doina Banatului” al Parohiei Ortodoxe Române din Timișoara – Iosefin (dirijor Florin-Nicolae Șincari), Corala „Sargeția” din Deva (dirijată de Mihaela Popa), Corul  de Copii al Academiei de Arte „Lugoj Clasic” (dirijat de profesor Claudia Crețiu), Corul „Laude” din Moniom (dirijat de Georgiana Ciucur), Corul „Învierea” al Bisericii Ortodoxe „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Teregova (dirijor Ioan Surdu) și Corul „Armonia” al Parohiei Ortodoxe Române din Șag (dirijat de preotul Florin Ioan Băran).

Festivalul coral va fi prefațat de evoluția Ansamblului Folcloric „Hora Belințului”, pregătit de coregraful Adrian Zîmbran.

În deschiderea Olimpiadei, Corul „Doina Banatului” va intona „Deviza Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat”, marcând celebrarea unui secol de la fondarea asociației și organizarea Olimpiadelor Corale chizătăiene, grație diligențelor lui Ioan Vidu, Iosif Velceanu și a nemuritorilor Șepețieni.

Un juriu select, binecuvântat de Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolitul Banatului, va înmâna, în cadrul unei emoționante festivități, „Diplome de recunoștință” unor urmași ai vechilor coriști chizătăieni.

Duminică, 23 octombrie 2022, începând cu ora 10, la Școala Gimnazială din Belinț vor avea loc lucrările celei de-a noua ediții a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi”, cu prezența unor muzicologi, folcloriști, scriitori, poeți și istorici.” aflăm de la prof. dr. Constantin-T. STAN, muzicolog, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (interviu, în exclusivitate, pentru Radio Timișoara).

Formații participante la Olimpiada Corală„DOINA ȘI HORA”, Chizătău, 23 octombrie 2022:

CORUL „DOINA BANATULUI” AL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE TIMIȘOARA-IOSEFIN. Dirijor: Florin-Nicolae ȘINCARI.

CORALA „SARGEȚIA” – DEVA. Dirijor: Mihaela POPA.

CORUL DE COPII AL ACADEMIEI DE ARTE „LUGOJ CLASIC”. Dirijor: prof. Claudia CREȚIU.

CORUL „LAUDE” – MONIOM. Dirijor: Georgiana CIUCUR.

CORUL „ÎNVIEREA” AL BISERICII ORTODOXE „SFÂNTUL MARE MUCENIC DIMITRIE” – TEREGOVA. Dirijor: Ioan SURDU.

CORUL „ARMONIA” AL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE ȘAG. Dirijor: preot Florin Ioan BĂRAN.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „HORA BELINȚULUI”. Instructor: coregraf Adrian ZÎMBRAN.

MEMBRII JURIULUI – Olimpiada Corală„DOINA ȘI HORA”, Chizătău, 23 octombrie 2022:

 Înaltpreasfinția Sa Ioan SELEJAN – Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolitul Banatului, Ing. Laurențiu TÎRZIU – Primarul comunei Belinț, Alexandru–Florin GROZONI – Viceprimarul comunei Belinț, Preot dr. Ionel POPESCU – Vicar eparhial Mitropolia Banatului, Preot consilier Mircea SZILAGYI – Mitropolia Banatului, Preot consilier dr. Nichifor TĂNASE – Mitropolia Banatului, Protopop dr. Zaharia PEREȘ – Mitropolia Banatului, Protopop Ionel FURDEAN – Protopopiatul Ortodox Român Lugoj, Preot-paroh Daniel OTESCU – Parohia Ortodoxă Română Belinț, Preot Valentin BIRĂU – Parohia Ortodoxă Română Chizătău, Preot Petru PEREȘ – Parohia Ortodoxă Română Gruni, Preot Florin LĂZĂRESCU – Parohia Ortodoxă Română Babșa, Prof. Simion DĂNILĂ, Dr. Adela POPA – Consiliul Județean Timiș, Prof. univ. dr. habil. Lucian-Emil ROȘCA – Universitatea de Vest din Timișoara; membru al UCMR, Prof. univ. dr. Dumitru JOMPAN, Lector. univ. dr. Adrian-Călin BOBA – Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Prof. Alina PÂRVULESCU – Secretar general al Asociației Naționale Corale din România, Dr. Aura TWAROWSKA, Prof. Diana PISTRUI – Director Școala Gimnazială Belinț, Prof. dr. Constantin–T. STAN – Universitatea din Oradea; membru al UCMR; membru al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” – Universitatea din Oradea și Universitatea de Stat Moldova.

File de istorie corală în Banat. Autor: prof. dr. Constantin-T. STAN, muzicolog.

„În 8/21 septembrie 1922, în ziua Rugii de Sfânta Mărie Mică, la Chizătău s-au ținut lucrările Adunării generale de constituire a Asociaţiei Corurilor şi Fanfarelor Române din Banat, convocată la inițiativa lui Ioan Vidu și Iosif Velceanu (fondatorul și dirijorul Corului „Doina” din Timișoara), după lansarea unui apel. Remis, în 10 august, principalelor gazete regionale, în apel era precizată motivația social-politică a noului for, unic în istoria muzicii românești, dar și țelul artistic: continua perfecționare a reuniunilor corale și a fanfarelor românești. Era împlinirea unui mai vechi deziderat, după entuziastele apeluri lansate de Vidu, în 1903 și 1904, pentru „conscrierea” corurilor bănățene, apel configurat în 1906, cu prilejul Serbărilor Jubiliare din capitala Regatului Român, de Ioan Vidu și D. G. Kiriac, fratele său de „preste deal, la nana-n vale”.

A fost elaborat un Regulament de funcționare a Asociației (la care aderaseră 28 de delegații de pe întreg cuprinsul Banatului), iar Ioan Vidu a compus o deviză pe versurile lui Ion Cucu-Bănățeanu. Membrilor comitetului director – dr. Petru Maior, președintele Reuniunii Române de Cântări și Muzică din Lugoj, dr. D. Nistor (Timișoara), dr. G. Lobonțiu (Caransebeș), E. Crenian (Reșița), C. Lazăr (Chizătău) și dr. G. Gârda (Făget) – le revenea atribuția de a convoca ședințe lunare, pentru analiza activității și vegherea la ritmica alimentare a fondului.

La iniţiativa dr. Ion Şepeţian și a membrilor Reuniunii chizătăiene s-a decis înfiinţarea Olimpiadelor, fiind elaborat ad-hoc un regulament, în care era statuată structura concursului, fiind acceptate în competiție doar corale și fanfare sătești din preajma Chizătăului. Corul care patrona manifestarea, precum și cele orășenești erau excluse de la premii. Autorul regulamentului a avut și ideea instituirii marelui premiu, steagul „ambulant” „Doina și Hora” (având ca model drapelul Corului Bisericesc din Chizătău), confecționat pe spezele sale. Premiul I consta în acordarea medaliei mari de argint și atribuirea drapelului – marele premiu –, medalia mică de argint era decernată câștigătorului premiului II, iar cea de bronz, coralei care se clasa pe locul III. Tuturor corurilor premiate li se înmâna și o diplomă comemorativă. Drapelul (este expus la punctul muzeistic din Babșa, după ce a fost adăpostit, timp de decenii, în biserica ortodoxă din sat) este confecționat din mătase roșie, ornată cu motive în stil popular românesc bănățean, vârful suliței fiind împodobit cu o liră din bronz. O icoană a Învierii, brodată în centru pe un fond de mătase neagră, este încadrată de cuvintele: „Cântați lui D-zeu și națiunii! Corul bis. din Chizătău”. Pe cealaltă parte este brodată stilizat o liră, pe fond de mătase albastră, în jurul căreia sunt inscripționate, cu litere cusute cu fir de aur, denumirea steagului („Doina și Hora”) și urarea „Gloria voastră!”

Regulamentul prevedea că steagul câștigat va fi apoi păstrat în biserica respectivei comune până la o viitoare Olimpiadă, corul având dreptul de a-l purta la diferite festivități. La următoarea ediție a emulației, președintele coralei trebuia să înapoieze drapelul juriului, după atașarea unei panglici, în vârful suliței, pe care era inscripționat numele comunei. Ansamblul care dobândea premiul I de trei ori în decursul unui deceniu intra definitiv, potrivit regulamentului, în posesia steagului. Era stipulată și prevederea potrivit căreia marele premiu nu putea fi câștigat de două ori consecutiv de aceeași corală.

La prima ediție (1922), premiul I, medalia mare de argint și trofeul, steagul „Doina și Hora”, au revenit Corului din Ictar, dirijat de înv. Virgil Amandia. Premiul II și medalia mică de argint au fost atribuite Corului din Belinț – fondat în 1880 de plugarul Costa Micu, sub vrednica păstorire a protoiereului George Crăciunescu („dirigent”: Nistor Miclea), iar premiul III (medalia de bronz) a fost decernat Corului din Balinț (instructor: înv. Cărăbaș). Au mai concurat corurile din Budinț (ortodox), Coștei (ortodox și unit), Ohaba (ortodox) și, în afara concursului, Corul „Doina” al intelectualilor din Timișoara. La următoarele ediții ale Olimpiadei, câștigătoare au fost corurile din Belinț (1923 și 1925), Budinț ortodox (1924) și Babșa (1926). Au mai fost părtașe la emulații, de-a lungul celor șase ediții, și corurile din Târgoviște, Ohaba Forgaci (ortodox și unit), Topolovăț, Corul „Junimea” din Chizătău, Corul Universitarilor Bănățeni și Fanfara din Izvin. Din juriu au făcut parte Sofia Vlad-Rădulescu, D. G. Kiriac, Ioan Vidu, Ioan Bacău, Iosif Velceanu, dr. Iosif Popovici, dr. Valeriu Braniște, Alexandru Tzigara-Samurcaș, I. Ștefan Paulian, Filaret Barbu, Emil Grădinariu și Sabin V. Drăgoi.

La ultima ediție (1927) s-au prezentat doar două formații: corurile din Belinț („a cântat bine, dar n-a izbutit să dovedească un progres deosebit față de prestația din anii trecuți” – I. Velceanu) și Babșa (dirijor: D. Goilă), Corul din Chizătău (I. Drăghici) cântând în afara concursului .

O explicație a scăderii interesului pentru tradiționala emulare ne oferă Sever Șepețian: „Greutățile bănești ale deplasărilor au împiedicat participarea corurilor mai îndepărtate, și un concurs între aceiași cântăreți din apropiere își pierdu farmecul”.

Câștigător al marelui trofeu la ediția precedentă, Corul din Babșa nu mai avea dreptul, potrivit regulamentului, să concureze. În această împrejurare, Corul din Belinț fiind singura formație înscrisă în concurs, Olimpiada s-a suspendat, fără a mai fi reluată vreodată.

Repertoriul corurilor participante la prima ediție purta încă vibrantul mesaj al sfintei Reîntregiri, un ecou patetic al epocalei izbânzi, sub sceptrul lui Ferdinand I și veghea ocrotitoare a reginei Maria: „Regina la Mărășești”, „Imnul Coroanei”, „Doinitorii români”, „Româncuța”, „Răsunetul Ardealului”.

Mai suntem capabili, astăzi, să rezonăm cu tainicele chemări și neostoitele suferințe ale istoriei naționale?” (Constantin-T. STAN)

„Corala din Chizătău, constituită în 1840, potrivit mărturiei lui Trifu Şepeţian, numit în acel an preot în sat, a reprezentat un adevărat fenomen al vieţii muzicale româneşti, a fost un astru care a răspândit în jurul său lumina culturalizatoare a muzicii, a întreţinut o efervescentă stare de spirit, care a contribuit la creşterea limbii române, păstrarea şi afirmarea plenară a fiinţei naţionale, sub părinteasca oblăduire a bisericii. Ecoul actului cultural înfăptuit de Trifu şi Lucian Şepeţian a reverberat în tot cuprinsul Banatului şi chiar dincolo de fruntariile sale, influenţând înfiinţarea unor coruri bisericeşti şi reuniuni vocale în peste 80 de localităţi, multe dintre aceste coruri fiind opera dirijorilor şcoliţi de Lucian Şepeţian. În acest sens, corul din Chizătău a reprezentat o şcoală de muzică vocală şi estetică sui-generis, prin care s-au făcut primii paşi pentru fundamentarea învăţământului artistic instituţionalizat.

Anul 1857 a fost acceptat ca dată oficială de referinţă a corului, întrucât coincidea cu aprobarea statutelor de către Venerabilul Consistoriu din Arad. Sigiliul oficial, care are imprimat acest an, prezent pe numeroase partituri, ştime, cărţi şi documente ale reuniunii, constituie o dovadă în acest sens. Pare firesc ca părintele Lucian Şepeţian, autorul „Istoricului”, să nu menţioneze anul 1840, pentru a evita obiecţiile autorităţilor ungare, care interziceau şi nu recunoşteau activitatea unei asociaţii fără ca aceasta să aibă statute aprobate. Documentul „Pro memoria”, descoperit în anul 1975 de preotul Ioan Covaci, parohul bisericii din Chizătău, confirma existenţa corului încă din anul 1851. Cu prilejul dezvelirii vechii table a bisericii (datând din 1851), în partea de sud a turnului au fost găsite trei inimioare metalice dispuse concentric, în care se afla o epistolă deteriorată de trecerea anilor, datată 1851, pe vremea păstoririi lui Trifu Şepeţian, redactată cu caractere chirilice şi adresată „următorilor noştri […], spre a-şi aduce aminte cei pre atunci vieţuitori cari vor da de această scrisoare”. La punctul 8 al înscrisului (transcris în grafie latină de pr. I. Covaci, fără a avea, din păcate, iniţiativa realizării unei copii foto, textul rătăcindu-se între timp) se specifica: „Horul besearecii să cuprinde astăzi din 57 [de] persoane melodios cântătoare, în patru părţi împărţite: prima, tenor secund [hârtia documentului ruptă], condus de părintele nost al tânăr Trifon” documentează dr. Constantin-T. STAN, muzicolog.

Sursa foto: copii după documente aflate în colecția personală Constantin-T. STAN; din arhive (Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, Punctul muzeistic Babșa, Muzeul Școlii Gimnaziale din Belinț, Muzeul Național al Banatului Timișoara).

Pagină îngrijită de Simona Stoița, realizator, Radio România Timișoara.