In memoriam Remus Georgescu, compozitor, dirijor, pedagog
La pupitrul Orchestrei Filarmonicii „Banatul”, pe care a dirijat-o încă din anul 1968, Remus Georgescu şi-a atras preţuirea publicului şi a criticii. Mari compozitori români, precum Sigismund Toduţă, Ştefan Niculescu, Anatol Vieru, Dumitru Bughici, i-au dedicat maestrului numeroase compoziţii. Sub bagheta lui Remus Georgescu au concertat solişti de renume mondial: Annie Fischer, Emil Gilels, Igor Oistrakh, Jean-Pierre Rampal, Lola Bobescu, Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Silvia Marcovici.
Articol de Dana Florea, 1 august 2021, 16:18
„Cei mai frumoşi ani ai vieţii mele i-am petrecut împreună cu Orchestra şi Corul Filarmonicii. Filarmonica din Timişoara a devenit, în timp, a doua casă, a doua familie a mea. Sunt ani care au consolidat o poveste de iubire între mine şi această filarmonică, această orchestră… Am traversat un repertoriu imens! Publicul de concert al Timişoarei a devenit un public exigent, cunoscător, cu pretenţii şi deschis evenimentelor. Toate lucrările scrise de mine au fost interpretate în primă audiţie de Filarmonica din Timişoara, unele dintre ele fiind dedicate Orchestrei şi Corului Filarmonicii. Primul meu mandat ca Director al Filarmonicii s-a petrecut într-o perioadă de tristă amintire, într-o perioadă foarte grea în care conducerea comunistă de atunci a aplicat instituţiilor de cultură, cu rea intenţie, sistemul autofinanţării. Practic, au decapitat cultura… Am fost reales Director, de către membrii Filarmonicii, iar conducerea locală de după 1990 mi-a aprobat memoriul, pe care l-am înaintat, de mărire a orchestrei şi a corului. Prezenţa Facultăţii de Muzică în Timişoara a fost benefică pentru ansamblu, cei mai buni tineri instrumentişti şi cântăreţi din această facultate au fost angajaţi la Filarmonică. Traversăm o perioadă ciudată, este un moment de derută. Îmi fac şi eu calculul ca orice om naiv şi încrezător în viitor, un om care îşi păstrează speranţele în ciuda realităţilor. Muzicienii reprezintă o elită a societăţii. Păcat că nu se înţelege că aceşti oameni muncesc cu dăruire, şi-au sacrificat copilăria, tinereţea studiind la instrument şi nu li se oferă salariile pe care le merită. M-aş fi aşteptat ca după 1990 aceste lucruri să se remedieze. Mă aşteptam după Revoluţie ca sănătatea, învăţământul şi cultura să devină priorităţi absolute. Spuneam într-un articol, citam din Nietzsche, că „o viaţă fără muzică este o eroare”. Ar trebui ca aceşti politicieni „iluştri” ai noştri să înţeleagă acest lucru” mărturisea maestrul Remus Georgescu.
In memoriam Remus Georgescu, dialog realizat de Călin Pacatiuş (14 aprilie 2007, difuzat în emisiunea „Contemplaţii simfonice”).
(sursa foto – facebook Filarmonica „Banatul”)
