Maestrul Cristian Măcelaru dirijează acasă, la Timișoara

Filarmonica „Banatul” din Timișoara prezintă, în perioada 14 – 17 martie 2023, Concerte-eveniment cu soliști din Macedonia, Germania și România, alături de WDR Sinfonieorchester și artiștii filarmonicii timișorene.

Articol de Simona Stoița, 13 martie 2023, 01:05 / actualizat: 14 martie 2023, 13:38

Născut la Timişoara, în anul 1980, Cristian Măcelaru a studiat vioara la Liceul de Muzică „Ion Vidu”. A continuat studiul viorii şi al dirijatulului în S.U.A., la Interlochen Arts Academy din Michigan, University of Miami din Florida, şi la Rice University din Houston.

Cariera de dirijor şi-a început-o alături de Orchestra din Philadelphia, ansamblu pe care l-a dirijat din anul 2010. A colaborat cu Orchestrele Simfonice din New York, San Francisco, Chicago, Cleveland, Houston, Baltimore, Los Angeles, Toronto, Seattle, Detroit, precum şi cu Bayerischen Rundfunk Symphonieorchester, Royal Concertgebouw Orchestra, Staatskapelle Dresden, Gewandhausorchester Leipzig, Deutsches Symphonieorchester Berlin, City of Birmingham Symphony Orchestra, Rotterdam Philharmonic Orchestra, Orchestre Philharmonique de Radio France, Hallé Orchestra, Vienna Radio Symphony Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra, BBC Symphony, São Paulo Symphony Orchestra, Royal Scottish National Orchestra, City of Birmingham Orchestra, Hessischer Rundfunk Sinfonieorchester Frankfurt, Rotterdam Philharmonic, Orchestra Métropolitain din Montréal, Melbourne Symphony Orchestra, Romanian Chamber Orchestra sau Gothenburg Symphony Orchestra.

Cristian Măcelaru este dirijor principal al WDR Sinfonieorchester din Köln, director artistic şi dirijor al Orchestrei Naţionale a Franţei.

Interviu Cristian Măcelaru (realizator Simona Stoița, Radio Timișoara, 24 mai 2022):

Cristian Măcelaru 28.05.2021
Chefdirigent WDR Sinfonieorchester
© WDR/Ben Knabe

„Emoțiile sunt la fel de mari de fiecare dată când vin acasă. Desigur, călătoresc nu numai georgrafic, dar și „metafizic”, în timp, mă transport în lumea copilăriei mele pe care am petrecut-o în Timișoara. Am multe amintiri frumoase. Și pe partea pur-profesională, este locul în care mi-am început cariera, viața, locul în care mi s-a sădit această sămânță de a-mi dori să fiu un muzician, să contribui global dacă se poate la această artă frumoasă. Din aceste motive, Timișoara rămâne locul poate cel mai frumos ca amintire de pe Pământ.

E un lucru pe care eu l-am învățat de la Enescu. Enescu spunea că în artă, în muzică, nimic nu este al tău decât atunci când îl dăruiești înapoi altcuiva. Pentru mine ideea în sine a artei este aceea că arta devine artă în momentul în care ai dăruit acest lucru altei persoane. Acest lucru se revarsă și în educație. Când ai dăruit ceea ce cunoști unui student, unui tânăr, atunci devii un profesor cu adevărat.

Nu este numai un lucru românesc faptul că revin în România. De România nu mă leagă numai cetățenia, sau locul unde m-am născut, ci mă leagă și responsabilitatea pe care eu mi-o asum ca artist, să contribui la viața culturală din România. Pot să fiu bucuros că găsesc în continuare „uși deshise”, prin care pot să contribui, și mulțumesc celor care mă ajută să îndeplinesc acest lucru. Un artist fără un public, și fără oamenii din spate care să îl ajute să poată împărtăși darurile pe care le are, este de fapt un artist singur. Artistul depinde și de public, depinde și de cei care organizează evenimentele la care poate contribui. Iar pentru mine faptul că este o ușă deschisă în România, să pot contribui, e un lucru foarte sentimental și frumos.”

O carieră extraordinară, la pupitrul unui număr imens de orchestre. Cum definiți „sunetul” orchestrei?

„Sunetul orchestrei este un fenomen spiritual. Fiecare orchestră are identitatea sa, în primul rând. Rolul meu, dirijând mai multe orchestre, este să mă „unesc” cu identitatea fiecărui ansamblu pe care îl dirijez. Spun că este un „loc” spiritual, deoarece muzica ține de lumea spirituală. Eu cred că muzica în sine are menirea să ne aducă pe noi oamenii într-o lume spirituală, într-o lume în care cuvintele nu mai sunt necesare, într-o lume în care emoțiile și sentimentele pe care le împărtășim se unesc. În acest moment în care noi ca muzicieni și noi ca public putem să împărtășim această lume spirituală, uniunea  este atât de simplă, dar atât de profundă, încât sunetul în sine este transformat și devine un „fenomen” spiritual. Din punct de vedere tehnic, pentru mine, ca artist, cel mai important lucru este să aduc perfecțiunea, frumusețea și claritatea precisă, ca acea lume spirituală să fie cât mai frumoasă și mai profundă. De aceea lucrez la nesfârșit, ca să găsesc acest ideal, să intrăm cu toții în această lume spirituală, prin intermediul muzicii, al sunetului. Și crearea acestui „sunet” se formează într-un „punct” uman, un punct natural, dar care ne ridică pe toți într-o lume spirituală, în momentul concertului, al spectacolului, atunci când suntem cu toții împreună. Este un fenomen pe care nu vreau să îl înțeleg. E un fenomen care trebuie să rămână plin de „mister”, deoarece este necesar să avem această reverență în fața faptului că o „lume spirituală” se accesează în momentul în care nu o înțelegem. Este important de reținut acest lucru.”

Argumentele care v-au determinat să veniți în Europa…

„A fost pur și simplu un „val” care m-a adus aici. La fel cum am plecat și în Statele Unite ale Americii. Am căutat să îmi aprofundez munca, educația, să rămân deschis la toate posibilitățile care existau. Viața m-a dus pe „valuri” diferite. Iar acest „val”, venind prima dată în Germania, la Orchestra Radiodifuziunii din Köln, iar apoi la Paris, a fost o progresie naturală. Când s-a ivit acest lucru, mi-am luat familia și ne-am mutat în Europa. E adevărat, sunt european-român, și european în inimă, și m-am simțit mai aproape de casă. Dar, soția este americană, nu am vrut să insist doar pe ceea ce îmi doresc eu. Cu toții am stabilit să căutăm locul cel mai prielnic pentru a putea să îmi continui desfășurarea carierei și a muzicii pe care o iubesc.”

Sunteți Directorul artistic al Festivalului Internațional „George Enescu”. O „misiune” grea.

„Este o misiune grea, deoarece festivalul a ajuns deja pe culmi artistice foarte înalte. În primul rând, dorința mea este să continuăm creșterea acestui festival, din punct de vedere artistic în aceeași direcție, și cu aceiași pași care s-au făcut până acum. Desigur, responsabilitatea conducerii unui festival, precum Festivalul Internațional „George Enescu”, este mare, dar sunt foarte bucuros și mulțumit de faptul că sunt înconjurat de oameni extraordinari de capabili, oameni care și-au dedicat viața și cariera ca să transforme viața culturală din România, așa cum a făcut și Enescu. Fiind înconjurat de această echipă mă simt înflăcărat și mă reîntorc întotdeauna cu bucurie la ideea de a continua. Eu zic că festivalul a ajuns într-un punct atât de frumos și perfect, pune România în lumină, în lumina necesară. De fapt, arta românească este în lumea globală un lucru iubit și atât de apreciat! Vorbim de Brâncuși, Enescu, Ionesco, toți marii artiști din România sunt apreciați la un nivel extraordinar. A putea să „îmbrățișăm” și noi acești artiști, e foarte important. De aceea, ideea festivalului de a aduce în România artiști din toată lumea este o ideea superbă, deoarece ne ajută și pe noi să apreciem valoarea lor, dar îi ajută și pe ei să înțeleagă valoarea României. Iar acest „schimb”, această „conversație”, e atât de necesar în lumea artei! Numai în „punctul” în care două lumi se întâlnesc apare de fapt acea creativitate maximă, în care putem să beneficiem de unirea care se formează între cele două lumi artistice – globală și națională. Aceste lucruri m-au determinat să îmi asum responsabilitatea de Director artistic al Festivalului Internațional „George Enescu”.”

Sunteți și rămâneți un timișorean. Cum se vede această „Timișoară a Culturii Europene”?

„Îmi doresc să fie o Timișoară care să pună în plan european, apoi global, ceea ce este mai frumos în Timișoara. Un exemplu pe care îl dau foarte des este ideea acestui multiculturalism, care există în Timișoara, în care sunt identități diferite, etnii și culturi diferite, dar care conviețuiesc, trăiesc aici împreună de zeci de ani, chiar de sute de ani. E un exemplu pe care vreau să-l dau lumii, mai ales lumii europene. Acum, în Secolul XXI, când populismul acesta de identitate națională devine tot mai pronunțat, cred că noi trebuie să dăm un exemplu, să arătăm și să spunem întregii lumi că în cultură, în artă, cu toții suntem la fel. Este lucrul pe care Bartók l-a descoperit, după ce a cercetat, a înregistrat atât de multe din folclorul național din Transilvania, Bugaria, din toate locurile pe unde a călătorit. A realizat că folclorul global are aceeași „rădăcină”, în gama pentatonică. Este un lucru extraordinar, care ne încurajează. Cu cât aprofundăm mai mult identitatea folclorică realizăm că de fapt suntem aceiași. Că suntem din România, China, Asia, Africa, este aceeași idenitate folclorică. Să dovedim faptul că noi aici, în Timișoara, avem multe identități foarte diferite, dar, totuși, putem să existăm împreună, este un exemplu pe care vreau să-l dau Europei întregi, prin cultură, prin artă, și îmi doresc foarte mult ca orașul Timișoara să fie pus într-o lumină pozitivă. Vreau să fie un exemplu pozitiv. Îi încurajez pe cei care sunt în conducerea acestor proiecte. Să aibă mare grijă ca acest exemplu să fie unul pozitiv, deoarece avem în Timișoara foarte multe lucruri de care să ne mândrim. Trebuie ca acest lucru să fie în planul principal.”

Nădăjduiți în puterea Timișoarei – Capitală Europeană a Culturii.

„Da. Avem posibilitatea să arătăm lumii acest lucru. Dar, trebuie să avem grijă să nu lăsăm greșelile care pot exista să ne definească. Mă bucur să rămân, și să continui să fiu timișorean. Este un oraș care întotdeauna mi-a adus mândrie peste tot. De fiecare dată când spun numele „Timișoara”, mi se răspunde întotdeauna  „Este orașul libertății!” Este orașul în care libertatea în România s-a deschis, a venit. Acest lucru trebuie să rămână punctul important pentru noi ca timișoreni. Sigur, avem și lucruri pe care trebuie să le facem mai bine, să continuăm să le facem mai bine, dar, în același timp, îmi doresc să mă aliniez tuturor timișorenilor care cunosc valoarea acestui oraș extraordinar, și cu toții să ne mândrim de ceea ce am făcut, și de ceea ce putem să facem în continuare.” (Cristian Măcelaru, dirijor, interviu pentru Radio Timișoara)

AUDIO/ Interviu Cristian Măcelaru (realizator Simona Stoița, Radio Timișoara, 24 mai 2022):

În cadrul Programului „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii, în anul 2023”, Filarmonica „Banatul” prezintă marți, 14 martie 2023, ora 19, la Sala „Capitol”, Concertul simfonic extraordinar susținut de Orchestra Radiodifuziunii din KÖLN (WDR), al cărui dirijor principal este CRISTIAN MĂCELARU.

Solistul concertului va fi pianistul SIMON TRPČESKI (Macedonia).

În program:

BRAHMS – Concertul pentru pian și orchestră nr. 2 în si bemol major, op. 83;

K. LANG – Caritas (p.a.);

J. BRAHMS – Simfonia nr. 4 în mi minor, op. 98.

Joi, 16 martie 2023, ora 19, septetul Orchestrei Radiodifuziunii din KÖLN (WDR), alcătuit din soliștii: UTE KLEMM – vioară, KATJA PÜSCHEL – violă, MARTIN LEO SCHMIDT – violoncel, JÖRG SCHADE – contrabas, LEWIN KNEISEL – clarinet, MATHIS KASPAR STIER – fagot și MAX SCHELLENBERGER – corn, va interpreta „Septet în mi bemol major, op. 20”, de L. VAN BEETHOVEN. În aceeași seară, cvintetul de alămuri al Orchestrei Radiodifuziunii din KÖLN (WDR), format din soliștii: PETER MÖNKEDIEK – trompetă, PETER ROTH – trompetă, MARLENE PSCHORR – corn, FRED DEITZ – trombon și HANS NICKEL – tubă, prezintă Sonata din „Die Bänkelsänger Lieder”, Brass Quintett nr. 1, op. 5 de V. EWALD, Allegro pentru tubă de H. STEKETEE, și fragmente din „West Side Story”, aranjament pentru cvintet de alămuri de L. BERNSTEIN.

Vineri, 17 martie 2023, Orchestra simfonică și Corul „Ion Românu” ale Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, împreună cu Orchestra Radiodifuziunii din KÖLN (WDR) și Corul Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara, vă invită la un Concert vocal-simfonic extraordinar, începând cu ora 19, la Sala „Capitol”.

La pupitrul dirijoral se va afla maestrul CRISTIAN MĂCELARU.

Dirijorii corurilor: IOSIF TODEA și MARIA GYURIS.

Soliști: ROXANA CONSTANTINESCU – mezzosoprană; MICHAEL FAUST (Germania) – flaut.

În program:

R. GEORGESCU – Exorcism pentru flaut și orchestră;

G. MAHLER – Simfonia nr. 3 în re minor.

Sursa info/foto: Filarmonica „Banatul” din Timișoara.

Foto: Cristian Măcelaru 28.05.2021
Chefdirigent WDR Sinfonieorchester
© WDR/Ben Knabe

Articol de Simona Stoița, realizator Radio Timișoara.