Povestea spectacolului de operetă „Bal la Savoy”, în avanpremieră, la Radio Timișoara
„Bal la Savoy” de Paul Abraham, cel mai recent titlu din repertoriul Operei Naționale Române din Timișoara, se va juca miercuri, 21 decembrie 2022, începând cu ora 19, pe scena teatrului liric timișorean.
Povestea spectacolului de operetă „Bal la Savoy”, în avanpremieră, deseară, la Radio Timișoara (AM 630 și online), în emisiunea „Cultura la doi pași”, după știrile orei 19.
Articol de Simona Stoița, 20 decembrie 2022, 12:56
Povestea spectacolului de operetă „Bal la Savoy”, în avanpremieră, deseară, la Radio Timișoara (AM 630 și online), în emisiunea „Cultura la doi pași”, după știrile orei 19.
Invitați: Cristian Rudic, managerul Operei Naționale Române din Timișoara, Răzvan Mazilu (regia și coregrafia), Dragoș Buhagiar (decoruri și costume), dirijorul Mihnea Ignat.
„M-a fascinat faptul că „Bal la Savoy” este, din punct de vedere stilistic, probabil, puntea între operetă și musical, cu inspirație și din cabaretul interbelic, acea lume de care spuneam că e lipsită de falsa pudoare burgheză, afișată atunci când cu adevărat s-a probat că arta și bunul-simț sunt lucruri de fapt diametral opuse. Opereta are o tradiție solidă la Timișoara. Nu am tratat niciodată opereta ca pe o „Cenușăreasă” a operei. Sperăm că spiritul lui Paul Abraham va fi acolo, lumea aceea a „glamour”-ului neîntinat de false reguli burgheze, o lume a bucuriei, a fericirii, a „hedonismului”, a plăcerilor, o lume a fracului, a femeilor frumoase, a „poantelor cu tras din ochi”, nu a umorului vulgar. Să nu uităm, estetica vizuală fiind substanțial ajutată de maestrul Dragoș Buhagiar, împreună cu Răzvan Mazilu. Ei colaborează la fiecare amănunt în ceea ce privește atât decorul, cât mai ales costumul, machiajul. Toate acestea pe o structură muzicală; iată Paul Abraham, cu viziune înspre ce urma să vină dinspre Broadway, și nu numai.” (Cristian Rudic, Manager ONRT)
„De fiecare dată, colaborarea cu Răzvan Mazilu este foarte inspirantă. Am „crescut” împreună, prin spectacolele noastre pe care le-am făcut chiar din anii `90. Am avut un fel de continuitate. Am lucrat din „zorii” musical-ului în România. Simțim estetic asemănător. Ne potențăm reciproc, ceea ce este foarte important. Scena Operei Naționale Române din Timișoara e o scenă „ingrată”, foarte dificilă, în principiu mică, posibilități stânga-dreapta-culise relativ mici. Ea are și o construcție, mă refer la acel „circular”, construit din rabitz cu ciment și cu ipsos, care nu aduce mari beneficii scenei, dar accept provocările, și de când am pus piciorul pe această scenă nu m-am „luptat” cu ea, ci am încercat să o înțeleg, adică să o „ascult”, să-mi dau seama ce nevoie are scena, dar ce nevoie are și regizorul. Și întotdeauna, pariul meu a fost cum să-mi gândesc și să-mi construiesc spațiile, în așa fel încât scena să arate cât mai mare, mai adâncă și cu posibilități cât mai numeroase de mișcare, de deschidere. De obicei, set-up-urile mele nu sunt statice, se mișcă fie odată cu muzica, fie cu dramaturgia, ele nu sunt doar niște imagini ale unui artist plastic neînțeles. Gândurile mele sunt prelungirea gândurilor regizorului, prelungirea libretului, prelungirea nevoilor de mișcare, și așa mai departe.” (Dragoș Buhagiar, scenograf ONRT)
„Sunt foarte legat de Timișoara prin toate spectacolele pe care le-am făcut aici. Și acum, o nouă întâlnire pentru un titlu important, pentru o regăsire și o reinventare a genului operetei, a acestui gen minunat care ne poate ajuta să ne „transportăm”, să visăm o altă lume, poate mai bună, în orice caz, o lume mai frumoasă, plină de caractere verticale, de exemple bune așa cum am avea nevoie în aceste vremuri „ciudate” pe care le trăim. E o reîntâlnire cu trupa de balet a Operei, care a crescut extraordinar. E o reîntâlnire cu scenograful Dragoș Buhagiar de care mă leagă foarte multe proiecte, care a realizat și aici o lume așa ca în „Marele Gatsby”, ca în luxurianta și strălucitoarea lume din anii `30. Îmi doresc să fie un eveniment, în ideea în care vrem să „transportăm” spectatorii într-o „altă” lume. Așteptăm publicul la „surprizele” balului de la Savoy, care este într-adevăr un bal, așa ca un „montaigne-rousse” în care spectatorii vor fi trecuți prin toate emoțiile. Sigur că ne „jucăm” uneori și ieșim din epocă, dar numai pentru a o reinventa, și pentru a crea personaje pe care publicul să le iubească.” (Răzvan Mazilu, regizor, coregraf)
„Bal la Savoy” este o piesă care are provocările ei specifice, în sensul în care este o operetă-musical, la granița dintre operetă și musical. Integrează dansuri ale epocii interbelice, din anii `30, foxtrot, English Waltz, și multe alte lucruri. Sigur că sunt „mascate” printre acestea și csárdás-uri, și klezmer evreiesc, o combinație fascinantă care nu ne pune în dificultate, dar ne obligă să ieșim un pic din „cheia estetică” în care noi suntem obișnuiți. O să fie o scenă plină de viață, cu câteva surprize și la orchestră. Veniți la premieră! Opera Națională Română din Timișoara vă prezintă un spectacol absolut fabulous, 21 decembrie 2022, ora 19, regia și coregrafia lui Răzvan Mazilu, costumele și decorurile lui Dragoș Buhagiar, conducerea muzicală îmi aparține. Vă așteptăm cu mare drag!” (Mihnea Ignat,dirijor ONRT)
Sursa foto: din arhiva ONRT.
