Sculpturi expuse pentru prima dată în țară, în expoziția Brâncuși de la Timișoara. Doina Lemny explică felul în care au fost împrumutate lucrări de referință

Pregătirile pentru deschiderea expoziției dedicate sculptorului Constantin Brâncuși sunt pe ultima sută de metri. Au ajuns toate lucrările la Muzeul Național de Artă din Timișoara, iar acum urmează montarea lor în sălile Palatului Baroc.
Sunt peste 100 de lucrări, între care se numără 22 de sculpturi reprezentative pentru opera lui Brâncuși. Obținute după negocieri intense, sculpturile au fost împrumutate atât din România dar și din muzee sau colecții particulare din Europa.
Cea dintâi lucrare care a intrat în Palatul Baroc este prezentată pentru prima dată în expoziție, spune directorul Muzeului de Artă din Timișoara, Filip Petcu.
“Prima operă care a intrat pe porțile Palatului Baroc a fost o lucrare mult așteptată, expusă în premieră într-muzeu. Este vorba de Ecorșeul artistului, Ecorșeu realizat în anii de tinerețe ai lui Constantin Brâncuși, construit cu ajutorul consultanței profesorului Gerota, care reprezintă educația elevată, academică a lui Brâncuși, o predilecție pentru detaliu, o foarte bună stăpânire a tehnicii modelajului, care ne arată de fapt că Brâncuși era un fin observator, rafinat maestru al al modelajului”, spune Filip Petcu.
Una dintre lucrările de referință ale lui Constantin Brâncuși se numără printre cele care le-au provocat emoții organizatorilor, mărturisește curatoarea expoziției, Doina Lemny, cercetător la Centrul Pompidou din Paris
“A doua lucrare care a venit a fost pasărea în văzduh de la Fundația Guggenheim din Veneția pentru care ne-am luptat foarte mult. De ce? Și aici e un secret, aș zice. Eu am cunoscut-o foarte bine pe directoarea acestei fundații, care este nepoata lui Peggy Guggenheim și care ea însăși este curatoare. Ne-a promis că ne dă, dar n-aveam nimic scris. Mi-a explicat ‘Doina, ai răbdare’. Noi trebuia să avem ceva scris pentru că expoziția se apropia și n-aveam nimic scris. Mai ales o fundație ca aceasta, Fundația Guggenheim din Veneția aparține de fundația mamă din New York. Deci ei Fundația din Veneția nu este liberă să decidă fără aprobarea centralei și mi-a spus chiar în aprilie eram disperată, zic ‘Ce facem? Noi n-avem nimic scris’. Și a spus ‘Nu-ți fă probleme pentru că acum este expusă la New York și am avut acum două luni și jumătate abia acordul. Deci emoțiile au mers crescendo”, spune Doina Lemny.
Prima expoziție de anvergură dedicată lui Constantin Brâncuși după o jumătate de secol explică felul în care sculptorul a valorificat moștenirea românească, transpusă în lucrări cu valoare universală. Una dintre sculpturi, care părăsește pentru prima dată centrul Pompidou, are o valoare de simbol, spune Doina Lemny.
“Piatra de hotar este o operă importantă care n-a ieșit niciodată din centru, la care eu am ținut foarte mult și a trebuit să argumentez și în scris și verbal. În primul rând, ei nu vroiau să o împrumute pentru că este o lucrare foarte greu de transportat. Este un totem foarte înalt, alcătuit din trei mari blocuri de piatră ornamentate, sunt cuburi de piatră ornamentate pe toate părțile cu motivul Sărutului. Această lucrare are o dublă importanță. Este sfârșitul seriei Sărutului, pe care Brâncuși îl începe în 1907 cu lucrarea de la Craiova pe care o avem în expoziție și în 1945 face acest totem care se cheamă Piatra de hotar în română. Brâncuși nu-și explica operele niciodată, dar pe aceasta… a dat de înțeles faptul că este făcută în 1945. El era foarte trist că România și-a pierdut o parte din teritoriu.
Acesta a fost argumentul meu. Am făcut în scris aceste argumente și am spus nu se poate să nu avem această operă, care e importantă și în creația lui Brâncuși, dar pentru români este foarte importantă și pentru ce se întâmplă acum cu Ucraina și cu războiul este importantă pentru că este un simbol al înfrățirii”, explică Doina Lemny.
Expoziția Brâncuși de la Timișoara se deschide în data de 30 septembrie și este însoțită de un catalog bilingv. Muzeul de Artă a prelungit cu două ore intervalul de vizitare până la finele lunii ianuarie.

Ascultați reportajul realizat de Mihaela Ioncelescu: