Prezenţa umană în regiunea arctică datează începând de acum 45.000 de ani, cu 10.000 de ani mai mult decât se crezuse anterior, relevă un studiu publicat joi în Statele Unite în revista ‘Science’ de cercetători ruşi care au găsit vârfuri de săgeţi şi alte obiecte ascuţite pe carcasa îngheţată a unui mamut descoperit în Siberia.
Aceasta descoperire ar putea să constituie cel mai vechi exemplu de supravieţuire a oamenilor în Arctica unde indiciile din Paleolitic sunt în general rare, afirmă cercetătorii.
În 2012, o echipă de cercetători condusă de Alexei Tihonov de la muzeul zoologic al Academiei ruse de ştiinţe din Sankt-Petersburg a descoperit într-o excavaţie o carcasă parţială a unui mamut lânos de sex masculin care se afla pe sedimentele îngheţate ale unei faleze de pe coasta de est a unui golf de pe fluviul Enisei, din Siberia.
Datarea cu radiocarbon a tibiei animalului şi a obiectelor aflate în proximitatea mamutului a indicat o vechime de 45.000 de ani, relatează France Presse.
Prezenţa umană în regiunea arctică datează începând de acum 45.000 de ani, cu 10.000 de ani mai mult decât se crezuse anterior, relevă un studiu publicat joi în Statele Unite în revista ‘Science’ de cercetători ruşi care au găsit vârfuri de săgeţi şi alte obiecte ascuţite pe carcasa îngheţată a unui mamut descoperit în Siberia.
Aceasta descoperire ar putea să constituie cel mai vechi exemplu de supravieţuire a oamenilor în Arctica unde indiciile din Paleolitic sunt în general rare, afirmă cercetătorii.
În 2012, o echipă de cercetători condusă de Alexei Tihonov de la muzeul zoologic al Academiei ruse de ştiinţe din Sankt-Petersburg a descoperit într-o excavaţie o carcasă parţială a unui mamut lânos de sex masculin care se afla pe sedimentele îngheţate ale unei faleze de pe coasta de est a unui golf de pe fluviul Enisei, din Siberia.
Datarea cu radiocarbon a tibiei animalului şi a obiectelor aflate în proximitatea mamutului a indicat o vechime de 45.000 de ani, relatează France Presse.
Ramurile mandibulei erau în mare parte intacte atunci când au fost descoperite. Dar, în cazul multor altor relicve de mamuţi sacrificaţi de oameni recent descoperite, mandibulele erau de foarte multe ori incomplete, fapt care s-ar putea datora extracţiei limbii animalului de către vânători, presupun cercetătorii ruşi.
Vânătorii mâncau de multe ori limba mamuţilor, într-un fel de ritual sau pentru că era o parte a animalului considerată probabil o delicatesă, consideră oamenii de ştiinţă.
Oamenii din epoca amintită au confecţionat fragmente ascuţite de fildeş pentru a tăia carnea într-o regiune unde alte materii prime din piatră erau greu de găsit.
Avansarea tehnicilor de vânătoare de mamuţi a permis probabil acestor grupuri să se răspândească în partea nordică a Siberiei Arctice, presupun autorii cercetării.
Aceste mişcări au reprezentat un punct de cotitură important care a facilitat, probabil, sosirea oamenilor în zonele din apropierea limbii de pământ de la Marea Bering care se forma în acea epocă.
Ei au reuşit să intre pe continentul american înainte de ultima mare glaciaţiune acum 22.000 de ani, susţin cercetătorii ruşi în studiul publicat în revista ‘Science’
22 sau 45 de mii de ani, pare o veșnicie.
www.discovery.ro
Am avut însă ocazia să vizitez, în Elveția, un tunel turistic săpat într-un ghețar format acolo, în Alpi, cu câteva sute de milioane de ani în urmă. De atunci, 100 de ani cât reprezintă astăzi reperul de viață al unui om mi se pare complet insignifiant. Și personal sun t din ce în ce mai convins că, la marea trecere, v fi ca la Loto: Mai trage o dată!
Dar vom trăi și vom vedea!
