Prima pagină » Timp liber » Folclor și tradiţii » FOTO / Expoziţii şi programe artistice sub semnul „România 100” la „Lada cu zestre” de la Dumbrăviţa

FOTO / Expoziţii şi programe artistice sub semnul „România 100” la „Lada cu zestre” de la Dumbrăviţa

Sala Polivalentă din Dumbrăviţă s-a transformat sâmbătă într-o „arenă” a artei tradiţionale. Podeaua a fost mochetată pentru a estompa ecoul, scena amenajată şi decorată în contextul cerut de manifestarea organizată de Centrul de Cultură şi Artă Timiş. Fără implicarea autorităţilor locale greu s-ar putea desfăşura un Festival de o asemenea anvergură.

Articol de Daniela Bacila, 19 martie 2018, 20:10

De la intrare te cucereau expoziţiile impresionante ale colecţionarilor din localităţile arondate acestei etape. Mare ne-a fost bucuria când am întâlnit o altă fidelă ascultătoare a emisiunilor noastre de pe vremea când aveam concursul „Recunoaşteţi interpretul?”, în urmă cu peste 20 de ani.

Valeria Filip din Alioş ne răspundea prin scrisori, s-a numărat şi printre câştigători. La Dumbrăviţa i-am admirat o parte din colecţia de obiecte tradiţionale, cam un sfert din câte are acasă, ne spune ea, stârnindu-ne dorinţa de-a realiza un foto-reportaj, acolo, la Alioş, cât de curând.

Pe Felicia Costa din satul Carani, comuna Sânandrei, o cunoaştem bine ca interpretă de muzică populară, de pricesne şi colinde. Câţiva ani la rând a organizat la Carani un Festival de Datini şi Obiceiuri de Crăciun. La Festivalul „Lada cu zestre” ne-a uimit cu ideea prezentării produselor gastronomice ale locuitorilor din Carani, unde s-au adunat locuitori din toată ţara. Sub semnul Centenarului, a realizat o hartă a României, marcând zonele etnografice prin seminţe de diferite culori. Pe eticheta fiecărui produs, pe lângă denumirea lui, se regăseau seminţele care arătau zona de provenienţă, iar legenda hărţii era cât se poate de explicită. Un concurent serios pentru secţiunile – cel mai competitiv produs gastronomic sau cea mai competitivă comună în domeniul gastronomic. Felicia Costa a prezentat şi o parte din colecţia de costume populare şi ţesături tradiţionale, iar Teodora Dolga a etalat catrinţe.

Dacă la ediţia de anul trecut domnul profesor doctor Constantin Tufan Stan şi-a ales unul dintre subiectele preferate şi îndelung cercetate – Corul de la Chizătău – anul acesta a adus un modest prinos şi un necesar omagiu Centenarului Marii Uniri prin tema „Ciprian Porumbescu şi folclorul din Banat”. Documente de epocă, afișe, epistole, cărți de patrimoniu, fotografii – majoritatea originale – din colecția personală sau puse la dispoziție de instituții publice.

Preluarea cu entuziasm şi interpretarea creaţiei lui Ciprian Porumbescu în „patria corurilor” a confirmat receptivitatea intelighenţiei bănăţene, aflată în consonanţă cu cele mai importante evenimente culturale ale fraţilor de peste munţi, alimentând şi determinând viitoarele evoluţii social-politice care au prefigurat Marea Unire. Ciprian Porumbescu, prin anvergura personalității sale, s-a constituit într-un adevărat model spiritual al românilor bănățeni, cărora le-a insuflat dorul pentru frații de dincolo de munți („Preste deal la nana-n vale”, cum se va exprima, metaforic, Ioan Vidu peste câțiva ani), le-a trezit conștiința identității naționale și dorința, manifestată plenar în 1918, de a se uni cu patria-mumă.

Poze vechi de peste 100 de ani, un tricolor al unui participant din cei 10 de la Seceani la Marea Unire de la Alba Iulia, o expozitie de spăcelele, poale, peșchire foarte vechi din Seceani, colecția de mărămuțe, a prezentat pe scenă în cadrul spectacolului doamna Delia Rădmănăştean, susţinătoare înfocată a păstrării obiceiurilor în zonă şi creatoare de poezie dialectală.

Pentru prima dată la “Lada cu zestre” a concurat Ansamblul “Bokréta” al Liceului Teoretic “Bartók Béla” din Timişoara. Domnul profesor Szabó Francisc, conducărul grupului şi fiica lui, prof. Adorjányi-Szabo Nóra, coregraful ansamblului, ne-au prezentat grupa mijlocie, copii cu vârsta cuprinsă între 9 şi 11 ani, formaţia de ţiteraşi şi dansuri din ţinutul dunărean.

Au urmat formaţii de dansuri, solişti vocali şi instrumetişti, raposzi, grupuri vocale, recitatori dialetali din Brestovăţ, Sânandrei, Dudeştii Vechi, Orţişoara, Maşloc, Topolovăţu Mare, Recaş, Satchinez, Secaş, Belinţ, Pişchia şi Dumbrăviţa, într-un spectacol concurs ce a durat mai bine de cinci ore şi care a iclus etniile: maghiară, bulgară, ucraineană, sârbă, rromă şi germană.

Juriul secţiunii de coregrafie a apreciat în mod deosebit prestaţia formaţiei de dansuri a etniei sârbe “Sveti George” din Stanciova – Recaş. La secţiunea muzicală au fost remarcate Fanfara din Recaş şi Corul Seniorilor din Dumbrăviţa care a încheiat spectacolul cu un colaj de cântece de cătănie maghiare.