Ascultă Radio România Timișoara Live • 

Nicu Anghel – Ministeru’, un virtuoz al saxofonului, păstrat în memoria bănăţenilor

foto 11.1În 11 iunie ar fi împlinit 59 de ani instrumentistul cărăşean al cărui nume îl regăsim în titlurile multor piese instrumentale imprimate în ultimii ani: Doiul lui  Ministeru’, Brâul sau Doina lui Ministeru’. E de la sine înţeles că este de fapt o poreclă obţinută datorită virtuozităţii sale ieşite din comun, tehnicii instrumentale pe care o stăpânea ca nimeni altul, tonului plăcut al saxofonului său. Pe discul electrecord înregistrat în anul 1988 apare cu numele Nicu Anghel. Nu mică ne-a fost mirarea când am aflat că numele său adevărat era Nicolae Cârpaci. Preotul Petru Gărău, de la Jebel, un împătimit al muzicii instrumentale bănăţene, care a devenit o sursă de documentare pentru cei care pornesc pe drumul cercetării într-un domeniu atât de vast, ne-a pus la dispoziţie date găsite de domnia sa, care stau la baza acestui material.

Nicu Anghel – Ministeru’, un virtuoz al saxofonului, păstrat în memoria bănăţenilor

Articol de Daniela Bacila, 9 iunie 2016, 13:44 / actualizat: 25 octombrie 2021, 10:09

Nicolae Cârpaci – Ministeru’ – s-a născut la 11 iunie 1957 în localitatea Sacu din Caraş Severin. Copilăria şi-a petrecut-o la 15 km de Caransebeş, pe malul drept al Timişului, în Maciova, o adevărată pepinieră de muzicanţi, în special suflători: Ionel Banu, Scumpea Stănescu, Ionel Novac (Pocarici), Marian Rădulescu, Ion Olan, Budoiţă Stănescu şi alţii. De la ei a învăţat să cânte la saxofon la vârsta de 7 ani. Se pare că talentul său ieşit din comun i-au adus încă de pe atunci porecla Ministeru’, sub care a devenit cunoscut în lumea folclorică din Banat.

Prin anii ’70, cunoscutul taragotist Luţă Popovici  l-a cooptat în Orchestra Casei de Cultură din Orşova, pe care o dirija în acea vreme. Acolo a cunoscut-o pe cea care i-a devenit soţie, Nadia Anghel. După căsătorie a renunţat la numele Cârpaci şi a luat numele de familie al soţiei sale, devenind cunoscut cu acest nume Nicu Anghel. Însă porecla îl va însoţi mereu. La Orşova i s-au născut trei copii: Eduard, Ramona şi Nicoleta. Stagiul militar l-a făcut la Vânju Mare. Din 1977, timp de 10 ani a cântat cu formaţia trompetistului Sandu Florea de la Armeniş.

Luţă Popovici s-a stabilit la Timişoara, iar în anul 1986 l-a convins şi pe Nicu Anghel să vină aici împreună cu familia. Amândoi au fost angajaţi la Întreprinderea Electromotor care avea o orchestră de muzică populară condusă de Ion Truţ. La scurt timp Ministeru’ a ajuns şeful orchestrei pe care a dirijat-o timp de doi ani. În perioada 1987 – 1994 a cântat împreună cu formaţia lui Luţă Popovici, alături de fiul acestuia, cunoscutul trompetist Iancu Popovici. Au fost, poate, cei mai prolifici ani pentru ceea ce ne-a lăsat înregistrat Nicu Anghel în scurta sa viaţă: 13 piese pe discul Electrecord împreună cu Luţă şi Iancu Popovici, cu violonistul Virgil Muzur, acordeonistul Geanu Marian şi alţi instrumentişti de la Bucureşti, alte 13 piese imprimate în anul 1991 cu Orchestra Radioteleviziunii din Novi Sad, dirijată Lucian Petrovici – Bocăluţ, la recomandarea ţambalistului Mircea Ardeleanu.

Nicu Anghel – Ministeru’ s-a îmbolnăvit de plămâni şi la 4 octombrie 1994 s-a stins. Avea doar 37 de ani…

Ascultaţi Doina lui Nicu Anghel:

Daniela Băcilă

Festivalul “Drăgan Muntean” la Deva, ultimele pregătiri
Folclor și tradiţii miercuri, 15 aprilie 2026, 11:00

Festivalul “Drăgan Muntean” la Deva, ultimele pregătiri

Ediția a XIII-a a Festivalului-Concurs Național de Interpretare Vocală a Cântecului Popular Românesc „Drăgan Muntean” va avea loc...

Festivalul “Drăgan Muntean” la Deva, ultimele pregătiri
Două premii ale Festivalului „Crizantema de Argint” de la Chișinău au ajuns la Timișoara
Folclor și tradiţii marți, 31 martie 2026, 10:55

Două premii ale Festivalului „Crizantema de Argint” de la Chișinău au ajuns la Timișoara

Timișoreanca Ana-Maria Stănoia câștigă premiul I la secțiunea de interpretare a Festivalului de romanțe „Crizantema de Argint” de la...

Două premii ale Festivalului „Crizantema de Argint” de la Chișinău au ajuns la Timișoara
Spectacol cu Ansamblul “Timișul” de Floriile catolice, la Timișoara
Folclor și tradiţii miercuri, 25 martie 2026, 12:44

Spectacol cu Ansamblul “Timișul” de Floriile catolice, la Timișoara

“Azi la noi cântă tot natul” este spectacolul pregătit de Ansamblul “Timișul” al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara. Se va...

Spectacol cu Ansamblul “Timișul” de Floriile catolice, la Timișoara
Ion Luca Jurjescu – gugulanul pătimaș de la Teregova | VIDEO
Folclor și tradiţii miercuri, 18 martie 2026, 11:40

Ion Luca Jurjescu – gugulanul pătimaș de la Teregova | VIDEO

Ion Luca Jurjescu revine la Radio Timișoara după mai bine de 15 ani. Avem mulți interpreți valoroși pe care ne-am dori să-i vedem mai des în...

Ion Luca Jurjescu – gugulanul pătimaș de la Teregova | VIDEO
Folclor și tradiţii marți, 10 martie 2026, 11:18

Selecțiuni de la Festivalul –Concurs “Gelu Stan” ediția a VIII-a

Joi, 12 martie, la emisiunea “Din suflet pentru tine” vă prezentăm laureații Festivalului “Gelu Stan”. Așa prelungim noi o manifestare de...

Selecțiuni de la Festivalul –Concurs “Gelu Stan” ediția a VIII-a
Folclor și tradiţii luni, 9 martie 2026, 13:04

Înscrieri pentru Festivalul – Concurs “Drăgan Muntean”

Până în 20 martie se mai pot face înscrieri pentru Festivalul – Concurs “Drăgan Muntean”. Ediția a XIII-a se va desfășura în...

Înscrieri pentru Festivalul – Concurs “Drăgan Muntean”
Folclor și tradiţii miercuri, 4 martie 2026, 11:30

Ramona Vița la 35 de ani de carieră artistică – evenimente de anvergură în Caraș

Centrul Județean de Cultură și Artă Caraș-Severin cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin, în colaborare cu Episcopia Caransebeșului...

Ramona Vița la 35 de ani de carieră artistică – evenimente de anvergură în Caraș
Folclor și tradiţii marți, 3 martie 2026, 12:36

Sorin Năstasie Cheva – dorința și curajul de a fi autentic

Un tânăr interpret bănățean calcă responsabil pe urmele înaintașilor săi – Sorin Năstasie Cheva . De câțiva ani buni se face...

Sorin Năstasie Cheva – dorința și curajul de a fi autentic