Chemați intens de public, cei de la Bijelo Dugme au revenit pe scenă cu o impresionantă orchestră | VIDEO & FOTO

Intrați în atmosfera concertului văzând inclusiv partea finală , în care trupei i s-a alăturat un cor masculin și o extraordinară orchestră !

Articol de Liviu-George Dumitru, 15 februarie 2026, 16:25 / actualizat: 15 februarie 2026, 17:44

Trupa Bijelo Dugme a ajuns în sfârșit aseară să cânte și în România, într-o formulă de excepție, condusă de legendarul Goran Bregović, în cadrul turneului aniversar „Doživjeti Stotu”. Evenimentul a marchat 50 de ani de istorie muzicală a uneia dintre cele mai influente trupe rock din Balcani, într-un concert memorabil, cu invitați speciali.

Concertul

Cu o oră înainte de cea anunțată pentru începerea spectacolului (20) scaunele din zona centrală și cele două zone adiacente erau deja ocupate, iar peste alte 30 de minute nu mai erau locuri, semn că pentru mulți venirea trupei cu cântecele căreia au crescut a fost un eveniment de la care nu puteau lipsi. Chiar înainte de a începe evenimentul într-un grup se comenta …  ce spusese Bogdan Puriș la emisiunea de ieri despre trupă (!). Am auzit mulți spectatori vorbind românește (deci nu era vorba, în multe dintre cazuri,  de etnici sârbi), dar care, pe parcursul celor peste două ore de concert, au dovedit că versurile pieselor trupei ”din vecini” le erau cât se poate de familiare. A fost cu atât mai impresionat cu cât mulți dintre ei erau trecuți de 60 de ani!
Cei mai tineri au mers direct în fața scenei, pentru a fi mai aproape de trupă și a se putea manifesta mai energic. Mii de palme s-au auzit aplaudându-i pe cei de la Bijelo Dugme de la intrarea pe scenă și până la final.
Florin Mihoc (binecunoscut multora de la TVR Timișoara) a remarcat în prezentarea de la început eforturile organizatorilor de la Asociația Centrul Cultural Sârbesc ”Constantin” de a aduce legendara trupă chiar în ajunul Zilei Serbiei (sărbătorită astăzi).

Care a fost atmosfera de la concert ați putut vedea încă de aseară pe contul nostru de facebook. Emoția hiturilor care au definit generații și au scris istorie în muzica rock balcanică a fost susținută din plin de vocile inconfundabile ale lui Alen Islamović și Mladen Vojičić Tifa și de măiestria muzicienilor Zoran Redžić, Ogi Radivojević și Djidji Jankelić.

Ștefan Both a stat de vorbă cu câțiva dintre cei din public, dar a făcut și multe fotografii.

Foto: Ștefan  Both

Surpriza

Marea surpriză a venit în jurul orei 22 , odată cu revenirea trupei pe scenă. Li s-au alăturat un cor masculin și o impresionantă orchestră, cu instrumente cu coarde, dar și de suflat. Apogeul a fost pentru unii când au auzit, în această extraordinară  interpretare, unul dintre cele mai mari succese ale trupei – ”Hajdemo U Planine”. După ieșirea din scenă a urmat o prezentarea celor care au fost pe scenă și apoi o despărțire de suflet, pe care ați putut-o vedea și pe facebook la scurt timp după finalul evenimentului.

Bijelo Dugme – peste 50 de ani de muzică

Bijelo Dugme este, conform wikipedia , o trupă rock bosniacă formată oficial în 1974 la Sarajevo, pe atunci parte a Yugoslaviei. Este considerată pe scară largă a fi cea mai populară și mai bine vândută trupă care a existat vreodată în fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia și una dintre cele mai proeminente trupe ale scenei rock iugoslave și ale muzicii populare iugoslave în general.

Membrii componenței implicite a trupei – chitaristul Goran Bregović, vocalistul Željko Bebek, bateristul Ipe Ivandić, claviaturistul Vlado Pravdić și basistul Zoran Redžić – cântaseră anterior din 1971 sub numele Jutro. În 1974, albumul de studio de debut al trupei, Kad bi’ bio bijelo dugme, le-a adus popularitate la nivel național datorită sunetului său hard rock cu influențe folk balcanice. Cu mai multe lansări de studio ulterioare, cu un sunet similar, și-au menținut popularitatea imensă, descrisă de presa iugoslavă drept „Dugmemania”. Simultan, materialul trupei, în special baladele lor simfonice cu versuri poetice – unele scrise de poetul și textierul Duško Trifunović – au fost, de asemenea, lăudate pe scară largă de criticii muzicali.

La începutul anilor  ’80, odată cu apariția scenei new wave iugoslave, trupa s-a îndreptat către astfel de sonorități, reușind să rămână una dintre cele mai populare trupe din țară. După plecarea lui Bebek în 1983, trupa l-a angajat pe vocalistul Mladen Vojičić Tifa, cu care trupa a înregistrat un singur album, dar de mare succes. Următorul (și ultimul) vocalist al trupei, Alen Islamović, s-a alăturat trupei în 1986, iar împreună cu el, Bijelo Dugme a înregistrat două albume, inițiind mișcarea efemeră New Partisans din Sarajevo, cu amestecul lor de pop rock cu influențe folk și versuri inspirate de iugoslavism.

Grupul s-a destrămat în 1989 din cauza crizei politice, care avea să escaladeze în Războaiele Iugoslave. Liderul său, Goran Bregović, și-a continuat cariera de compozitor de muzică de film și artist solo de succes. În 2005, trupa s-a reunit într-o componență care includea majoritatea muzicienilor care au trecut prin trupă, inclusiv toți cei trei vocaliști, pentru trei concerte, la Sarajevo, Bosnia și Herțegovina, la Zagreb, Croația și la Belgrad, Serbia, concertul gratuit de la Belgrad fiind unul dintre cele mai frecventate concerte din toate timpurile.
În 2024, trupa a avut o altă reuniune, cu Vojičić și Islamović la voce, pentru a-și susține turneul aniversar de 50 de ani.

Lucrările Bijelo Dugme lor au fost aclamate de critici la momentul lansării și, în retrospectivă, o serie de albume au apărut pe diverse liste ale celor mai bune albume rock iugoslave, lăudate pentru compoziția, muzicalitatea, producția și calitatea poetică a versurilor. Pe de altă parte, trupa este adesea criticată de o parte a muzicienilor din regiune, criticii muzicali și publicul care consideră că amestecul de muzică rock și folk balcanic al trupei a deschis calea pentru apariția muzicii turbo-folk la sfârșitul anilor 1980 și în anii 1990. Creațiile Bijelo Dugme rămân populare în toate fostele republici, trupa fiind adesea considerată unul dintre simbolurile culturii iugoslave.

(articol în curs de completare, reveniți pe această pagină în orele următoare 🙂