Ascultă Radio România Timișoara Live • 

Maria Tudor, Moaţa noastră dragă, s-a dus la ceruri…

Luca Novac îmi dă vestea sfâşietoare, Moaţa lui dragă s-a stins în urmă cu două ore. Cu câteva zile în urmă împlinise 71 de ani. La Caransebeş, în spectacolul organizat de domnul Ioan Gheorghe Oltean prin care marca 50 de ani de cântec, Maria Tudor culegea aplauzele publicului şi colegilor de scenă din mai multe generaţii. Era atât de fericită…Pentru 7 martie era programat un astfel de spectacol la Timişoara, la Casa Armatei. Dar Maria, „a intrat în cameră să se odihnească şi n-a mai ieşit”…

Maria Tudor, Moaţa noastră dragă, s-a dus la ceruri…

Articol de Daniela Bacila, 2 martie 2018, 19:58

Născută la 23 februarie 1947 la Săveşti, judeţul Hunedoara, Maria Tudor a cântat mai întâi munţilor şi dealurilor, caprelor, pe care, copil fiind, le ducea la păscut. Şi-a învins acolo emoţiile pentru totdeauna. Ba mai mult, a învăţat să fie deschisă, sinceră, energică, veselă, calităţi care au însoţit-o întreaga viaţă şi au ajutat-o să treacă peste obstacolele ivite în cale. În corul bisericii s-a integrat repede, în ciuda vârstei fragede, iar în corul Şcolii a devenit solistă. A simţit nevoia să-şi dezvolte aptitudinile muzicale şi a recurs la o metodă mai puţin întâlnită în rândul fetelor: a luat lecţii de acordeon. Cu Ansamblul elevilor Şcolii din Vaţa de Jos, Maria Tudor a stârnit interesul publicului de pe Litoralul Mării Negre.

Mentorii ei, prof. Marin Stan, directorul Casei de Cultură din Brad şi prof. Nicolae Bulz, instructor la Clubul muncitoresc Gura Barza, unde a activat la Clubul Cultural, au susţinut-o şi au încurajat-o în permanenţă, dându-i încredere tot mai mare în capacităţile ei artistice. A urmat cursurile Liceului „Avram Iancu” din Brad.

Concursul televizat „Dialog la distanţă” – în mare vogă în acea vreme – i-a dat posibilitatea Mariei Tudor să se afirme pe plan naţional. În 13 noiembrie 1965, judeţul Hunedoara a concurat cu judeţul Bacău, iar Maria Tudor era un element esenţial al moţilor care au câştigat. Cântecul ei „Când vii bade de la Deva” a devenit şlagăr. Doi ani mai târziu, în 1967, în cadrul aceleiaşi competiţii, Hunedoara concurează cu regiunea Cluj, iar Maria Tudor a fost din nou un punct de atracţie, fapt ce i-a adus recunoaşterea ca interpretă a cântecului moţesc şi totodată colaborarea cu orchestrele Filarmonicilor din Arad, Sibiu, aprecierile unor oameni care aveau un cuvânt greu de spus în lumea cântecului popular. Printre ei şi dirijorul Orchestrei „Doina Banatului”  din Caransebeş – Nicolae Perescu. La îndemnul său, Maria Tudor a participat la un concurs pentru ocuparea unui post de solist vocal pe care l-a şi obţinut.

Astfel, din anul 1967,  numele Mariei Tudor apare pe afişele „Doinei Banatului” alături de Felician Fărcaşiu, Ana Pacatiuş, Florentin Iosif, Dumitru Chepeţan, Valeria Colojoară, Sonia Vlaicovici, Ana Munteanu şi alţii, colindând toată ţara cu acest prestigios ansamblu, purtând cu ea cântecul moţesc de care nu s-a despărţit niciodată.

În anul 1970, la restructurarea ansamblurilor profesioniste, Maria Tudor se îndreaptă spre Ansamblul „Haţegana” din Hunedoara, unde a rămas doar câteva luni, deoarece la Caransebeş îl cunoscuse pe cel care i-a devenit soţ chiar în acel an,  apreciatul taragotist Luca Novac. Împreună s-au stabilit la Timişoara, iar fiica lor, Carmen, avea să le umple viaţa împreună cu nepoţelul Ştefan Luca Novac.

Activitatea artistică a Mariei Tudor nu s-a oprit la Timişoara. Colaborările cu formaţii renumite din ţară au continuat. La Ansamblul Uzinei de Atoturisme din oraşul de pe Bega a rămas până în anul 1990. Repertoriul său a fost imortalizat pe 4 discuri Electrecord, primul apărut în anul 1977, iar cel intitulat „Lângă moţul cu ciubară”, în anul 1988.

Cartea intitulată „Povestea unei fete de la moţi” semnată de Maria Tudor a apărut în anul 2009 la Editura Tipo – Art din Oraviţa. Structurată în trei părţi distincte, ea cuprinde aprecieri, însemnări, articole şi interviuri realizate de-a lungul anilor, care-i evocă activitatea artistică, apoi melodii din repertoriul său transcrise pe note muzicale şi texte, încheindu-se cu diplomele, fotografiile şi afişele adunate  în cei 50 de ani de activitate, dovezi certe ale recunoaşterii artistei pe plan cultural – naţional.

În anul 2016, la Festivalul de romanţe „Roze pe Bega” de la Timişoara a primit o diplomă pentru întreaga ei activitate. A fost prezentă şi la prima ediţie a Festivalului de romanţe şi lied-uri „Nicolae Florei” de la Bocşa, în toamna anului trecut, susţinând un recital. Gândul ei era mereu la Carmen, la Novăcuţ, la al ei drag Luca Novac, marele nostru taragotist, pe care i-a lăsat şi a plecat atât de brusc…

Trupul neînsufleţit al Mariei Tudor va fi depus mâine la Capela de la Cimitirul din Calea Lipovei, iar duminică va fi dus acasă, la moţii ei, la Brad, unde-şi va dormi somnul de veci, după cum i-a fost dorinţa…

Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică…

 

Daniela Băcilă

 

Festivalul „Crizantema de Aur”, ultimele pregătiri pentru ediția 2025
Folclor și tradiţii luni, 13 octombrie 2025, 14:28

Festivalul „Crizantema de Aur”, ultimele pregătiri pentru ediția 2025

Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei „Crizantema de Aur”,  ediţia a 58-a, se va desfășura în perioada 16 – 18...

Festivalul „Crizantema de Aur”, ultimele pregătiri pentru ediția 2025
Festivalul-concurs Luca Novac îşi desemnează câştigătorii
Folclor și tradiţii vineri, 10 octombrie 2025, 19:26

Festivalul-concurs Luca Novac îşi desemnează câştigătorii

Cea  de-a doua ediţie a festivalului ce poartă numele “taragotului de aur al Banatului” – Luca Novac, s-a încheiat în urmă cu o seară....

Festivalul-concurs Luca Novac îşi desemnează câştigătorii
Selecțiuni de la Festivalul “Mariana Drăghicescu”
Folclor și tradiţii marți, 7 octombrie 2025, 11:58

Selecțiuni de la Festivalul “Mariana Drăghicescu”

Joi, 9 octombrie, la emisiunea “Din suflet pentru tine” vă aducem în undă înregistrări din concursul tinerilor interpreți. Cei 17...

Selecțiuni de la Festivalul “Mariana Drăghicescu”
“Personalități ale Banatului” – trei volume semnate de Ioan Ionescu
Folclor și tradiţii miercuri, 1 octombrie 2025, 12:30

“Personalități ale Banatului” – trei volume semnate de Ioan Ionescu

Despre cele trei volume  “Personalități ale Banatului”, toate prefațate de istoricul Ioan Hațegan, vom vorbi în emisiunea „Din suflet...

“Personalități ale Banatului” – trei volume semnate de Ioan Ionescu
Folclor și tradiţii marți, 30 septembrie 2025, 11:04

Festivalul “Luca Novac”. Lista concurenților. Invitații ediției a II-a

Festivalul-Concurs ce poartă numele marelui taragotist bănățean Luca Novac are obiective clare. Transmiterea moștenirii artistice, promovarea...

Festivalul “Luca Novac”. Lista concurenților. Invitații ediției a II-a
Folclor și tradiţii luni, 29 septembrie 2025, 13:28

Festivalul Național de Folclor ”Tradiții la Români”, la o nouă ediție

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș organizează a XII-a ediție a Festivalului Național de Folclor ”Tradiții la Români”....

Festivalul Național de Folclor ”Tradiții la Români”, la o nouă ediție
Folclor și tradiţii joi, 25 septembrie 2025, 17:14

De folclor te poţi îndrăgosti, înţelegându-l! Pledoarie pentru emisiunile de folclor

Bun venit, toamnă! Au trecut deja câteva zile de la echinocţiul de toamnă. O vorbă populară spunea că acum se schimbă pălăria cu căciula....

De folclor te poţi îndrăgosti, înţelegându-l! Pledoarie pentru emisiunile de folclor
Folclor și tradiţii marți, 23 septembrie 2025, 14:26

100 de ani de la nașterea lui Efta Btoca – un violonist pentru eternitate

Efta Botoca s-a născut la 23 septembrie 1925 la Jebel, judeţul Timiş, provenind dintr-o familie modestă de agricultori din Banat. Părinţii...

100 de ani de la nașterea lui Efta Btoca – un violonist pentru eternitate