Leontina Prodan, despre cultura cânepii în România: Cum a putut cineva să interzică o plantă care este în ADN-ul nostru
Cânepa a fost, secole la rând, un element de bază al economiei româneşti. În ultimii zeci de ani, au dispărut staţiunile de cercetare agricolă în domeniul cânepii, dar şi unităţile de procesare.
Articol de Radio Timișoara, 19 martie 2018, 14:42
Leontina Prodan, membru fondator al Asociaţiei Culturale Tradiţii, Identitate şi Succes, consemnează momentul de început al declinului.
“În anul 2000 a apărut acea lege catastrofală pentru industria şi pentru agricultura românească, Legea 143, care interzicea culturile de cannabis. Denumirea cânepii nu a mai fost folosită în actele oficiale ale Guvernului decât ca plantă psihotropă şi halucinogenă inclusă în categoria drogurilor şi cannabis”, spune Leontina Prodan.
Leontina Prodan este creatoare de costume populare din in şi cânepă şi, de-a lungul timpului, a cercetat motivul pentru care în România nu s-a mai putut cultiva această plantă.
“Funcţionarii care sunt acolo, printre altele, mi-au răspus la demersurile mele că s-au aliniat armonios la legislaţia europeană. Nu este adevărat pentru că în alte ţări se cultivă cânepă. Franţa a devenit cea mai mare cultivatoare pentru că a ştiut să negocieze şi să se zbată şi în multe alte ţări din Uniunea Europeană se cultivă cânepă”, spune Leontina Prodan.
“Nu ştiu cum a putut să treacă cuiva prin cap să interzică o plantă care este în ADN-ul nostru, dar este cea mai veche plantă care s-a cultivat pe pământ. Este vorba de cânepă. Noi chiar am fost personalizaţi în lume cu această cânepă, pentru că aveam suprafeţe mari de cânepă. Până prin anii ’70 – ’80 nu era gospodărie fără cânepă. Nu aveai cu ce să te îmbraci altfel. O foloseam şi la încălzit, la făcut foc, la făcutul caselor. În 1972 a fost o mare întâlnire la Mangalia cu cei mai mari specialişti în domeniul confecţiilor care au apreciat această plantă şi benificiile ei şi s-au construit în patru ani de zile 12 unităţi de prelucrare a cânepii, începând de la cercetare, cultură, prelucrare, deci în sistem integrat. În 1989 a fost achiziţionată cea mai performantă tehnologie de filare a firului de cânepă, o mai avea Japonia şi Italia. În martie 1990, s-au plătit ultimele 10 milioane de dolari pentru această achiziţie. E vorba de Întreprinderea Integrată de In şi Cânepă de la Baloteşti. În scurt timp a fost cumpărată de un italian. Dacă mergi pe firul acestor unităţi care au existat în ţară, majoritatea au fost cumpărate de italieni şi francezi ca să îşi închidă concurenţa. E un război economic la care noi chiar pot să spun că am depus armele prin incompetenţă şi trădare de ţară”, acuză Leontina Prodan.
Ascultaţi reportajul realizat de Mihai Anghel:
Foto: Facebook-Leontina Prodan
