Dificultățile apicultorilor din vestul țării: importurile de miere ieftimă și vremea capricioasă

Articol de Radio Timișoara, 12 ianuarie 2024, 11:08

Anul 2023 a fost unul dificil pentru apicultori, a căror activitate a fost complicată de vremea capricioasă, prețurile de pe piață, obiceiurile de consum al românilor și importurile din Ucraina.

Diferența între o producție bună și una slabă a făcut-o, în principal, vremea capricioasă, care a produs efecte destul de zonat. La nivelul producției de miere, a contribuit însă și disponibilitatea albinarilor de a merge în pastoral.

Dacă în zona Zarandului, din județul Arad, producția de miere a fost mulțumitoare, în Timiș, la Dianiaș, albinele au cules de toate, dar puțin, în timp ce în Caraș-Severin, la Ohaba Mâtnic, mierea produsă a fost sub așteptări.

“A fost un an bun spre mediu. Pentru mine, momentul în care nu trebuie să cumpăr mâncare să le dau la albine, înseamnă că a fost un an bun”, spune Mihai Laszlo de la Poienița, zona Zarandului din județul Arad.

“Am făcut de toate câte puțin. La rapiță a fost un start bunicel, dar după aceea a intervenit timp urât și pot să zic că la rapiță n-am stors nicio picătură de miere. La salcâm, am dus un număr mic în două locuri. La un loc, n-am făcut mare lucru, la același loc am făcut destul de bine. Teiul, anul acesta, spre fericirea noastră, a fost foarte bun. Teiul face, rar se întâmplă și să treacă cinci, șase ani, șapte ani chiar. Cea mai aromată miere”, spune Spasa Stoianov, apicultor din Diniaș, județul Timiș.

“Anul acesta a fost un an mediocru. La salcâm nu s-a făcut mai nimic. A înghețat în aprilie, a venit, bruma a făcut la trei 11 kilograme pe stup. La 150 de stup 1.600 de kilograme, să zicem”, spune Sorin Benec, apicultor de la Ohaba-Mâtnic, județul Caraș-Severin.

Dacă producția a fost mai mult sau mai puțin mulțumitoare, prețul a fost însă unul mizerabil, susțin la unison toți cei trei stupari. Se pare că mierea din Ucraina a tras prețul în jos, mult sub costurile de producție a celei din România, spune Sorin Benec.

“A fost un domeniu care a mers bine până acum un an-doi, odată cu războiul din Ucraina, prețurile s-au prăbușit. Uniunea Europeană a suspendat taxele vamale și vine fără taxe. Și acum procesatorii noștri s-au-am aliniat cu prețurile din Ucraina. Se oferă 8-9 lei pe un kilogram de miere. Nu știu ce STAS-uri au ei acolo, în Ucraina, nefiind în Uniunea Europeană”, spune Sorin Benec.

La prețul scăzut al mierii contribuie și mierea ieftină din supermarketuri, susținută în piață de puterea scăzută de cumpărare a românilor, spune Mihai Laszlo.

“Pentru un consumator din România contează foarte mult prețul, iar calitate nu poți oferi la un preț de 11-12 lei kilogramul cu cât se găsește mierea în Marile magazine”, spune Mihai Laszlo.

Obiceiurile de consum din România sunt, de asemenea, un factor limitativ pe piața internă a mierii, ceea ce face și mai dificilă diferențierea între o miere de calitate și una contrafăcută, spune Spasa Stoianov.

“Consumatorul nostru nu e învățat cu consumul mierii cristalizate. Mierea pură, 100% curată, naturală este cristalizarea ei. Dacă o decristalizează rapid la temperaturi înalte, cum zicea unchiul meu, îi distruge Dumnezeul din ea și oferă clientului un lichid dulce, gros, dar fără valoare. Nu știu câți ani sunt deja de când se vinde floarea-soarelui, rapiță cu 25 lei, teiul, 30-35, depinde ce costuri avem. Salcâm și miere de mană, care este o miere rară, e mai scump 40-45 lei”, spune Spasa Stoianov.

În 2023, România s-a situat pe locul al doilea în Europa ca număr de familii de albine, după Spania, cu un efectiv total de 2,3 milioane.

Producția de miere s-a apropiat de 30.000 de tone, arată datele oferite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ceea ce ar fi trebuit să facă din țara noastră un exportator important de miere, cel puțin la nivel european. Însă, din păcate, piața externă a fost una închisă anul trecut.

Consumul intern, chiar dacă a crescut la 1,2 de kilograme de miere pe cap de locuitor, nu a reușit să absoarbă mierea produsă și ea înmulțită cu miere ieftină venită din alte țări. Și astfel, un an care putea fi măcar bun pentru apicultorii români s-a transformat într-un an cel puțin complicat.