Orașe sufocate de caniculă și betoane. M100, programul care încearcă să redea spațiile verzi în localități

Efectele schimbărilor climatice devin tot mai evidente în România, unde canicula și gradul de disconfort termic sunt tot mai greu de suportat, în special în orașele mari.

Articol de Radio Timișoara, 8 iulie 2024, 12:37

În ultimele trei decenii, autoritățile locale au preferat să betoneze și acopere cu dale aproape toate zonele verzi, ceea ce a dus la agravarea situației.

Uniunea Europeană recomandă un minim de 26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății propune un nivel de 50 mp.

România se situează la coada clasamentului, având doar aproximativ 7 mp de spațiu verde per locuitor, în timp ce media europeană este de trei ori mai mare.

Expertul și activistul de mediu Gabriel Păun, de la Agent Green, subliniază importanța spațiilor verzi în orașe, devenită acum o necesitate pentru supraviețuire, nu doar pentru bunăstare și confort.

“Stăm foarte prost la spațiile verzi pe cap de locuitor. Până acum câțiva ani era o chestie de bunăstare personală și confort. Ei bine, acum se transformă într-o problemă de supraviețuire, căci orașele devin absolut insuportabile. Totul pleacă totul de la gradul de acoperire cu vegetație. Ai mai multă vegetație, ai mai multă umiditate, ai mai multă umbră, e clar că orașele sunt mai locuibile”, spune Gabriel Păun.

Activistul de mediu consideră că toate acoperișurile de casă și blocurile ar trebui să fie acoperite cu verdeață și panouri solare.

“Construcțiile pe care le avem sunt atât de ineficiente termic, încât am cheltuit mai mult iarna pe încălzire, dar cheltuim foarte mult și vara pe răcire. Nu posibil ca într-o țară care suferă de cald să n-avem toate clădirile albe. Toate acoperișurile la blocuri sunt negre, cu smoală, și se încing foarte, foarte tare. Și aici soluțiile destul de simple și rapide. O pot face primarii, o pot face consilile locale și asociațiile de locatari. Toate acoperișurile de case, de locuințe mari, blocuri trebuie să fie umplute cu verdeață și cu panouri solare. Toate clădirile trebuie făcute albe. Trebuie să avem din nou aliniamente stradale care includ arbori”, spune Gabriel Păun.

Programul M100 pentru localități verzi și sustenabile

Expertul în urbanizare, Grațian Mihăilescu, arată că primarilor li se pun la dispoziție atât fondurile necesare, cât și strategia. Trebuie doar să fie deschiși să le accepte.

Grațian Mihăilescu vorbește despre M100, o misiune oglindă a misiunii UE 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030, prin care orașele din România sunt ajutate în procesul lor de tranziție verde.

Trei așezări urbane de la noi sunt deja selectate în misiunea europeană, respectiv Cluj-Napoca, Sectorul 2 din București și Suceava.

Prin M100 România, alte zece orașe au șansa să fie cuprinse în acest program, spune Grațian Mihăilescu.

“Există proiectul acesta 100 de orașe verzi la nivel european, din care fac parte Suceava, Sectorul 2 și Cluj-Napoca, care o să implementeze un plan de investiții pe reducere a amprentei de carbon în următorii zece ani de zile. Asta înseamnă că clădirile vor fi mai eficiente din punct de vedere energetic, transportul va deveni mai sustenabil, vor gândi înverzire unor spații publice, se vor crea politici locale care să ducă înspre reducerea amprentei de carbon”, spune Grațian Mihăilescu. 

Acesta precizează că există în lucru o platformă prin care vor fi selectate alte zece orașe din România care au șansa să devină neutre din punct de vedere climatic.

„Noi dezvoltăm acum împreună cu Ordinul Arhitecților, cu un comitet ministerial guvernamental format din cinci ministere, o platformă care va fi un program oglindă al programului european, în care vom alege alte zece orașe din România care vor avea aceeași viziune, nu până în 2030 cum este programul european, ci până în 2035”, spune Grațian Mihăilescu.

Caravana neutralității climatice M100 ajunge luni și marți la Timișoara, unde se organizează evenimente prin care administrațiile publice locale să fie atrase în program.

Reporter: Daniel Groza