Prima pagină » Economie » Agricultură » Frigul din aprilie a provocat pierderi masive pe câmpurile și în livezile din vestul țării

Frigul din aprilie a provocat pierderi masive pe câmpurile și în livezile din vestul țării

Episodul de frig sever din prima decadă a lunii aprilie a produs pagube importante în agricultură, în special în culturile de rapiță, viță-de-vie și pomi fructiferi din vestul țării. Deși temperaturile au crescut între timp, efectele negative se resimt deja în multe exploatații agricole.

Articol de Radio Timișoara, 23 aprilie 2025, 07:20

Frigul a afectat în special cultura de rapiță, aflată într-o fază avansată de dezvoltare în această perioadă. Temperaturile scăzute, însoțite de vânt puternic, au amplificat șocul termic.

„Cultura de rapiță a suferit extraordinar de mult după cele patru nopți cu frig, cu o temperatură scăzută chiar și la minus 6 grade. A fost un vânt de vreo 40-50 kilometri la oră care a amplificat frigul și atunci de la minus 5 au ajuns undeva pe la minus 9, minus 10 grade. Acum se văd consecințele acelor temperaturi scăzute, în special la rapiță care a fost cel mai mult afectată fiind o plantă foarte, foarte suculentă în această perioadă. Din cele șapte soiuri de grâu cultivate în toamna anului trecut, două dintre ele au dovedit a fi foarte sensibile la șocul temperaturilor scăzute”, spune dr. ing. Constantin Buzatu de la Becicherecu Mic.

Pagube moderate în podgoriile din Recaș

În podgoria Recașului frigul și-a pus amprenta asupra producției de struguri din acest an, dar în limite acceptabile, consideră Gheorghe Iova, directorul general al Cramelor Recaș.

“Am avut patru dimineți temperaturi negative, iar într-una dintre ele au fost chiar minus 5 grade Celsius. Ne făcuse mari probleme, pentru că avem deja câteva soiuri care au pornit în vegetație. Mă gândesc la Feteasca neagră, la Chardonnay, Feteasca regală, Pinot gris, Pinot noir. Spre bucuria noastră, efectul acestor geruri nu a fost atât de dur cum ne-am așteptat noi. Avem într-adevăr parcele de Fetească neagră care a fost cea mai pornită în vegetație dintre toate soiurile unde, mai cu seama pe văi, au fost pierderi de muguri și de lăstari de circa 8-10%. Dacă ne gândim pe ansamblu, la întreaga noastrã suprafață, nu e un stres major”, spune Gheorghe Iova.

Pierderi totale în livezile de cais, piersic, nectarin și cireș

Efecte devastatoare, în schimb, au fost asupra pomilor fructiferi. Sunt specii de pomi cu producție zero anul acesta, spune inginerul Călin Cristian, coordonatorul pepinierei Lugoj-Pohalma, din subordinea Universității de Științe ale Vieții din Timișoara.

“Am avut pierderi semnificative, adică la cais, pierstic, nectarin, cireș, 100% pagubă, adică nu a mai rămas niciun fruct. Speciile mai rezistente, cum e mărul, părul, prunul, sunt foarte afectate. Eu cred că doar 20% din ce am avut flori o să mai scape, dacă nu și mai puțin. Dacă și mărul care e foarte, foarte rezistent este foarte afectat”, spune Călin Cristian.

Singura soluție eficientă: protecția prin aspersie

Deși sunt mulți pomicultori care au încercat să-și salveze producția de fructe apelând la anumite tratamente pe bază de cupru sau aplicând perdele de fum, efortul a fost aproape zadarnic din cauza temperaturilor extrem de scăzute. A existat totuși o formă de protecție care a dat rezultate, spune inginerul Călin Cristian.

“Singurul lucru, și din semnalele pe care le primesc din toate direcțiile, e apa prin aspersie. Înghețarea pomilor, se formează o peliculă de apă pe fruct,floare și atunci e protejat de perioada de îngheț de peste noapte. Între 5 și 10% doar pierdere”, mai spune Călin Cristian.