Crima de la Cenei, dezbatere națională privind răspunderea penală a minorilor. Ce spun parlamentarii?

O petiție online cere coborârea pragului de la 14 la 10 ani, în timp ce politicieni din toate partidele vorbesc despre discernământ, prevenție, protecția copilului și limitele intervenției statului.

Articol de Radio Timișoara, 23 ianuarie 2026, 18:25

Crima de la Cenei, Timiș, a provocat o undă de șoc la nivel național. Faptul că unul dintre suspecții faptei, cel de 13 ani, nu răspunde penal, a provocat lansarea unei petiții, pe internet, prin care se cere adoptarea unei legi în care vârsta de la care un minor poate răspunde penal să fie scăzută de la 14 la 10 ani.

Unul dintre parlamentarii de Timiș care susține scăderea vârstei de la care un minor poate răspunde penal este deputatul PSD de Timiș, Sebastian Răducanu. Parlamentarul consideră de asemenea că e nevoie și de o lege prin care accesul minorilor la informațiile de pe rețelele sociale să fie limitat.

“Eu consider că trebuie intervenit legislativ în acest moment, redusă vârsta pentru răspunderea penală, dar numai coroborat cu expertiză medicală. Dacă se dovedește că a avut discernământ în momentul în care a săvârșit fapta, ar trebui să răspunda penal. Vedeți și dumneavoastră că copiii din ziua de astăzi sunt mult mai dezvoltati, față cum eram noi acum 30 de ani, au acces la foarte multe lucruri, înțeleg mult mai bine tot ce se întâmplă în jurul lor. Răspunderea este personală, deci nu putem introduce sub nicio formă o răspundare din partea altei persoane, vorbim de părinți, tutore, pentru fapta minorului, este exclus, este doar pe zona de răspândere civilă posibilă”.

Deputatul UDMR Andrei Molnar, care este și avocat, a declarat că omorul de la Cenei trebuie să aducă anumite modificări în legislație, dar asta nu va schimba nimic în cazul morții lui Mario.

“Cred că trăim într-un context care diferă mult față de cel în care au fost fixate limitele de vârstă ale răspunderii penale. Vorbim aici de acces precoce la violență, de accesul neîngredit la orice informație din mediul online. A ignora aceste transformări ar fi o eroare politică și legislativă. Cred cu tărie că legislația trebuie adaptată, astfel încât statul să dispună de instrumente mai eficiente de intervenție timpurie în cazurile extreme. Cred că acest caz nu trebuie exploatat emoțional, ci trebuie tratat ca un semnal de alarmă care să ducă la politici publice mai ferme și mai actuale”.

Fostul deputat de Timiș, în prezent deputat PNL de Argeș și membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, Alina Gorghiu consideră că scăderea vârstei de la care un minor trebuie să răspundă penal nu este o soluție.

“Eu vă spun, ca fost ministru al justiției, ca om care lucrează legi de ani de zile în Parlament și lucrează și cu minori și cu sistemul punitiv din România, când ajungem să discutăm despre pedepse penale pentru copii mici, de fapt recunoaștem eșecul unui sistem întreg și nu discutăm despre o scăpare legislativă, ci despre o incapacitate a statului să intervină la timp. Sunt valori psihologice, avem posibilitatea plasamentului, avem consilieri, avem supravegheri. Problema reală este că aceste instrumente, cel puțin în sistemul nostru, sunt rareori aplicate ferm, coerent și mai ales la timp. Nu lipsa pedepsei este problema din punctul meu de vedere, ci lipsa intervenției eficiente înainte de tragedie în privința acestor copii”.

La rândul său, senatorul USR de Timiș, Sorin Șipoș consideră că vidul legislativ nu este în Codul Penal ci în modul de intervenție a Protecției Copilului în cazurile de violență extremă.

“Trebuie spus că, în prezent, nu există în România un cadru legal pentru centre rezidențiale specializate, destinate minorilor sub 14 ani care comit fapte extrem de grave, cu un regim educativ și terapeutic distinct de sistemul penal. În momentul de față, instrumentele disponibile prin DGASPC sunt măsuri de protecție generale, pentru situații de vulnerabilitate socială, nu pentru cazuri cu un grad ridicat de pericol. Acest lucru evidențiază un gol legislativ care trebuie discutat serios. În Parlament, s-a organizat recent o masă rotundă cu specialiști: magistrați, psihologi, experți în protecția copilului, pentru a analiza inclusiv oportunitatea modificării vârstei răspunderii penale. Concluzia unanimă a fost că pragul de 14 ani trebuie menținut”.

Deputatul USR de Timiș, Vlad Șendroiu, consideră că este nevoie de măsuri pentru prevenirea violenței în rândul copiilor, iar deputatul AUR de Timiș, Florin Cornel Popovici, susține că reducerea vârstei de la care minorii trebuie să răspundă penal nu este o soluție.

“Unul dintre principalii suspecți ai unei fapte de o violență extremă are 13 ani și, potrivit legii, nu răspunde penal. Este legal dar crează totuși un sentiment legitim de injustiție. Soluția nu cred că este pedepsirea penală a copiilor și nici coborârea vârstei răspunderii penale. Soluția este introducerea prin lege a unui regim juridic special pentru fapte extrem de grave comise de minori sub 14 ani. Ar fi o combinație între evaluare psihologică obligatorie, măsuri educative intensificate, supraveghere strictă și intervenție coordonată între justiție și protecția copilului. Cele două trebuie să meargă mână în mână. Într-o astfel de situație, spun eu, protejăm copilul și transmitem clar că violența extremă nu rămâne fără consecințe.

Petiția pentru adoptarea Legii Mario, apărută în urma crimei de la Cenei, a strâns peste 14.000 de semnături în mediul online, în doar câteva ore de la lansare.

Reporter: Daniel Dancea