Nașterea Maicii Domnului marchează hotarul dintre vară și toamnă. Tradiții de Sfânta Maria Mică
Creştinii prăznuiesc, astăzi, Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică. Este una dintre cele mai mari sărbători din anul bisericesc iar satul arhaic românesc a tratat cu mult respect momentul naşterii fecioarei.
Articol de Radio Timișoara, 8 septembrie 2015, 09:33 / actualizat: 8 septembrie 2015, 14:32
Ca orice altă sărbătoare mare a creştinătăţii, de Sfânta Marie Mică nu se lucrează. Se spune că este momentul în care, după un an întreg de muncă, gospodarul trebuie să se bucure de roadele muncii sale, spune etnologul Maria Mândroane.
Acest sezon era marcat în satul tradițional de mulțimea nunților pentru că, așa cum se știe, dacă în întregul an, țăranul muncea, la vremea în care recolta, adică toamna, gospodăria era încărcată, era bogată, iar omul putea să se gândească la un ospăț sau la o nuntă, care marca un ritual, un prag de trecere, un nou început de viață într-un cuplu.
Este şi început de toamnă. Praznicul vine mână în mână cu sărbătorirea roadelor pământului şi schimbarea sezonului.
Este ziua care marchează sfârșitul unui sezon și începutul altui sezon. Vorbim de toamnă, de toamna care în care ‘se schimbă pălăria’. Este ziua în care vorbim mai mult de schimbarea timpului, începe să se răcească, animalele își caută adăpost de iarnă, păsările migrează, insectele intră în pământ.
Conform credinţei populare, aceasta este ziua în care cei care poartă numele Sfintei Fecioare îşi serbează onomastica.
Ascultați reportajul în format audio realizat de Ioana Sapianu:
Foto: crestin-ortodox.ro
