Timișorenii, tot mai interesați să restaureze clădirile istorice. Specialiștii avertizează asupra metodelor de lucru

Timişorenii au început să fie preocupaţi de felul în care arată imobilele istorice în care locuiesc, fapt dovedit și de numărul mare de cereri de autorizații depuse la Direcţia de Cultură de Timiș.

Articol de Radio Timișoara, 10 noiembrie 2017, 12:26

Timişoara se poate lăuda cu cel mai mare număr de clădiri de patrimoniu din România, aproximativ 14.000, dar se poate ruşina de faptul majoritatea se află într-o stare precară. Reabilitările au început, însă nu întotdeauna sunt realizate așa cum trebuie.

Asociaţia Salvaţi Patromoniul Timişoarei a demarat în acest an Atelierul de informare, care a ajuns deja la ediţia a şasea.

„Noi ne străduim să ținem legătura cu timișorenii pentru că, după cum se știe, foarte multe clădiri sunt reabilitate incorent. Avem specialiști care vorbesc despre cum se reabilitează o clădire corect, atât din punct de vedere al fațadei, al infrastructurii, al fundației, cât și interioare, acoperișuri. Încercăm să îi ajutăm pe timișoreni cu tot ceea ce putem. Am deschis un birou de relații cu publicul pe strada Memorandumului 64, în zona Piața Crucii”, spune președintele Asociației Salvați Patrimoniul Timișoarei, Ilie Sârbu.

La ultimul atelier desfășurat la casa cu Ax de fier, una care a avut parte de o restaurare ca la manual, s-a vorbit despre curăţarea faţadelor şi reabilitarea corectă a interioarelor din casele istorice.

Despre cum s-au făcut până acum restaurările în Timişoara, inginerul Marius Dan Pascariu are şi păreri bune, dar şi observaţii.

“Din păcate, multe dintre ele nu respectă ceea ce ar însemna o restaurare sau o reabilitare corectă. De multe ori se pornește greșit, nu se fac foarte multe investigații, studii să poți aborda o metodă corectă. De multe ori calitatea lucrărilor lasă de dorit. Nu sunt firme specializate, sunt foarte puțini oameni care lucrează în domeniul acesta. În general se folosesc materiale speciale. Pot să dau un exemplu în Piața Unirii nr. 13 unde am luat fiecare ornament în parte, am păstrat în proporție de 80%, am lucrat cu studenți de la Facultatea de Arte și a ieșit un lucru foarte bune”, spune Marius Dan Pascariu.

Zilele acestea, au dispărut complet schelele de pe Casa Cuza şi Biblioteca Academiei, iar vechile clădirile strălucesc din nou. Altele aşteaptă să înceapă lucrările. Poate una dintre cele mai aşteptate restaurări este cea a fostei Băncii de Scont, acolo unde are sediul şi PNL, care va intra, în sfârşit, în reabilitare.

Ascultaţi reportajul realizat de Ştefan Both şi Marius Pentelescu: