Expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă”, la Muzeul Național al Banatului
10 octombrie 2025 – 14 ianuarie 2026 @ 17:00 –
Evenimentul marchează deschiderea unui proiect amplu dedicat unei clase sociale care a modelat identitatea culturală, economică și urbană a provinciei istorice Banat în epoca modernă.
Articol de Dana Florea, 10 octombrie 2025, 17:00
Muzeul Național al Banatului invită publicul la vernisajul expoziției „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă. 1800 – 1947”, care va avea loc vineri, 10 octombrie 2025, la ora 17:00, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 11 octombrie 2025 – 25 ianuarie 2026, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia.
Organizată cu prilejul comemorării a 85 de ani de la moartea lui Ioachim Miloia (1897-1940) – istoric de artă, profesor universitar și director al Muzeului Banatului -, expoziția reprezintă cea de-a doua parte a „Trilogiei sociale a Banatului”, demers expozițional inițiat în anul 2024 cu proiectul „Între memorie și uitare. Familii nobile din Banat în perioada modernă”.
„Albume de familie” urmărește istoria burgheziei bănățene între 1800 și 1947, perioadă în care provincia a cunoscut transformări politice și culturale importante: de la apartenența la Regatul Ungariei și ulterior la monarhia austro-ungară, până la integrarea în Regatul României după 1919. Expoziția explorează rolul și influența acestei clase sociale în viața urbană și aduce în fața publicului o selecție amplă de bunuri culturale care reflectă universul cotidian, intelectual și economic al burgheziei.
Prin intermediul unor piese de pictură, grafică, sculptură, mobilier, ceramică, sticlă, metale, cărți, documente, medalii, scrisori, fotografii și textile, expoziția recompune fragmente din viața și memoria colectivă a familiilor care au marcat istoria socială a Banatului. Aceste obiecte surprind dinamica economică, socială și culturală a regiunii de-a lungul unui secol și jumătate, până la anul 1947, moment care marchează sfârșitul epocii burgheziei odată cu instaurarea regimului comunist și proclamarea Republicii Populare Române.
Proiectul este rezultatul unei colaborări extinse între Muzeul Național al Banatului și importante instituții muzeale și arhivistice din vestul țării. Alături de Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, Muzeul Banatului Montan Reșița, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, Episcopia Romano-Catolică de Timișoara și Arhivele Naționale – Serviciul Județean Timiș, expoziția reunește de asemenea contribuții din colecții private și din partea unor cercetători și colecționari dedicați istoriei bănățene.
Printre piesele reprezentative se numără litografia „Primirea vizitei regelui Ferenc József I în Timișoara la 16 septembrie 1891” (1894), realizată după pictura cu același titlu semnată de Johann Wälder – o mărturie a spiritului civic și a vieții protocolare din epocă.
Eveniment organizat cu sprijinul Consiliului Județean Timiș.
Program de vizitare: miercuri – duminică, orele 10:00 – 18:00.
Mai multe evenimente din Timișoara și din partea de vest a țării.
| Caută în calendar și alte evenimente! | lun
mar
mie
J
vin
S
D
l
m
m
j
v
s
d
5
7
9
10
10:00 AM - O nouă ediție Expo Mobila, la Timișoara
7:00 PM - Recital cameral în Sala Auditorium a UPT
25
26
28
3
O săptămână cu foarte multă muzică, cu filme unul și unul, cu petreceri și lansări de carte, întâlniri cu autori interesanți, spectacole de teatru. La Kunsthalle sunt ultimele zile din „Răsucirea”, o expoziție cu poveste, iar la Muzeul Național de Artă puteți face o incursiune fascinantă în lumea Suzanei Fântânariu.
Despre prezenţa în rolul Camille de Rosillon la Opera Română din Timişoara, Ştefan von Korch mărturiseşte: “Prezenţa în faţa publicului Operei din Timişoara e o încântare şi o onoare, iar o nouă versiune a rolului pe care l-am jucat în mai multe variante regizorale la Iaşi şi Cluj este desigur o provocare pe care o accept cu plăcere.”
”Madame Butterfly” este prima incursiune a lui Puccini în lumea exotismului. Încărcată de procedee provocatoare, acestea îl introduc pe auditor într-o cromatică delicată, ajutându-l să ia parte pe rând la trăirile eroinei, la încercările ei de a transcende regulile perfide ale unei societăţi care o condamnă pentru ambiţia de a-şi înfrânge destinul.
”La prima impresie, Dorothy poate părea doar un copil, dar e un copil care înfruntă multe. Iar dacă în continuare nu-i recunoști povestea, este pentru că drumul înapoi la copilărie, la tine însuți, este mereu lung și întortocheat, presărat cu obstacole la tot pasul, magicieni, vrăjitoare și maimuțe înaripate.”, spune regizorul Ștefan Munteanu.
„O carte a suferinței, a victoriei împotriva morții, scrisă cu har, cu înțelepciune și cu o vie inteligență, încercând, totodată, să răspundă la marile întrebări pe care ni le punem cu toții, în efemera noastră existență, pe o planetă supusă atâtor și atâtor incertitudini”. (Dumitru Constantin-Dulcan)
|
||
