Expoziția ”Wisdom In The Absence Of Power Structures”, la Kunsthalle Bega
10 octombrie 2025 – 31 ianuarie 2026 @ 18:00 –
Expoziția reunește lucrări realizate de cinci artiste care și-au dezvoltat practicile în dialog strâns cu cercetători din domenii diverse, precum biologia, tehnologia, filosofia sau sociologia.
Articol de Dana Florea, 10 octombrie 2025, 18:00
Kunsthalle Bega găzduiește o nouă expoziție: “Wisdom In The Absence Of Power Structures”. Vernisajul are loc vineri, 10 octombrie 2025, de la ora 18.00.
Expoziția propusă de curatoarea Georgia Țidorescu pentru Kunsthalle Bega, ca parte a Bega Art Prize, marchează începutul cercetării asupra spațiilor de creștere din practica curatorială — spații care, asemenea rețelelor fungice, conectează oameni și discipline, care coexistă și se întrepătrund. Curatori, artiști, scriitori, oameni de știință, profesori și producători contribuie cu metode diferite de lucru și moduri distincte de cunoaștere.
“Wisdom In The Absence Of Power Structures” reunește lucrări de Miriam Austin, Floriama Cândea, Ioana Cîrlig, Lera Kelemen și Marine Nouvel, artiste care și-au dezvoltat practicile în dialog strâns cu cercetători din domenii diverse, precum biologia, tehnologia, filosofia sau sociologia. Ceea ce le unește nu este un singur subiect sau un anumit mediu artistic, ci angajamentul comun față de cercetare ca proces colaborativ, în care imaginația artistică și investigația științifică se alimentează reciproc. Lucrările lor deschid întrebări ce depășesc spațiul atelierului sau al laboratorului, explorând moduri alternative de circulație a cunoașterii și zone de suprapunere între practici de grijă și experimentare.
Expoziția își propune să funcționeze ea însăși ca o structură non-ierarhică, care crește prin dialog, conexiune și schimb. Nu este o concluzie, ci un început, o platformă unde practicile artistice și de cercetare se pot întâlni, se pot împleti și continuă să evolueze împreună. Asemeni rețelelor fungice care au inspirat-o, expoziția refuză linearitatea și se dezvoltă prin interconectare, creând un teren comun care poate genera noi forme de colaborare, ce se dezvoltă mai apoi în timp.
Expoziția este deschisă până în 31 ianuarie 2026.
Mai multe evenimente din Timișoara și din partea de vest a țării.
| Caută în calendar și alte evenimente! | lun
mar
mie
J
vin
S
D
l
m
m
j
v
s
d
5
7
9
10
10:00 AM - O nouă ediție Expo Mobila, la Timișoara
7:00 PM - Recital cameral în Sala Auditorium a UPT
25
26
28
3
O săptămână cu foarte multă muzică, cu filme unul și unul, cu petreceri și lansări de carte, întâlniri cu autori interesanți, spectacole de teatru. La Kunsthalle sunt ultimele zile din „Răsucirea”, o expoziție cu poveste, iar la Muzeul Național de Artă puteți face o incursiune fascinantă în lumea Suzanei Fântânariu.
Despre prezenţa în rolul Camille de Rosillon la Opera Română din Timişoara, Ştefan von Korch mărturiseşte: “Prezenţa în faţa publicului Operei din Timişoara e o încântare şi o onoare, iar o nouă versiune a rolului pe care l-am jucat în mai multe variante regizorale la Iaşi şi Cluj este desigur o provocare pe care o accept cu plăcere.”
”Madame Butterfly” este prima incursiune a lui Puccini în lumea exotismului. Încărcată de procedee provocatoare, acestea îl introduc pe auditor într-o cromatică delicată, ajutându-l să ia parte pe rând la trăirile eroinei, la încercările ei de a transcende regulile perfide ale unei societăţi care o condamnă pentru ambiţia de a-şi înfrânge destinul.
”La prima impresie, Dorothy poate părea doar un copil, dar e un copil care înfruntă multe. Iar dacă în continuare nu-i recunoști povestea, este pentru că drumul înapoi la copilărie, la tine însuți, este mereu lung și întortocheat, presărat cu obstacole la tot pasul, magicieni, vrăjitoare și maimuțe înaripate.”, spune regizorul Ștefan Munteanu.
„O carte a suferinței, a victoriei împotriva morții, scrisă cu har, cu înțelepciune și cu o vie inteligență, încercând, totodată, să răspundă la marile întrebări pe care ni le punem cu toții, în efemera noastră existență, pe o planetă supusă atâtor și atâtor incertitudini”. (Dumitru Constantin-Dulcan)
|
||
