Microstagiune la Teatrul German Timișoara, cu șapte dintre cele mai bune spectacole din repertoriul actual / PROGRAM

Șapte dintre cele mai bune spectacole montate la Teatrul German de Stat Timișoara în ultimii ani, producții care au fost selecționate în festivaluri naționale și internaționale, vor putea fi văzute sau revăzute în cadrul unei microstagiuni care va avea loc n perioada 4-9 mai 2023.

Producțiile prezentate sunt realizate de regizori de mare notorietate din România și din străinătate: Irisz Kovacs, Volker Schmidt, Kristóf Szabó, Niky Wolcz, Eugen Jebeleanu, Ana Mărgineanu, Carmen Lidia Vidu.

Programul spectacolelor

Joi, 4.05.2023, ora 19.30

VISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ

de William Shakespeare

Regia: Kristóf Szabo (invitat)

Decor: Ioana Groza (invitat) • Costume:  Șteff Chelaru (invitat) • Dramaturgie: Rudolf Herbert • Vorbire scenică: Teresa Finke (invitat) • Video: Ivó Kovács (invitat) • Sound design: József Iszlai (invitat) • Asistență de regie: Enikő Blénessy, Richard Hladik  • Machiaj: Bojita Ilici • Regie tehnică: Costinel Stănescu

Cu: Bülent Özdil, Daniela Török, Rareș Hontzu, Marc Illich, Oana Vidoni, Ioana Iacob, Franz Kattesch, Isolde Cobeț, Yannick Becker, Olga Török, Simona Vintilă, Aida Olaru, Isa Berger, Silvia Török, Enikő Blénessy, Boris Gaza, Harald Weisz, Radu Brănici, Robert Bogdanov-Schein, Richard Hladik, Ida Jarcsek-Gaza, Dana Borteanu, Tatiana Sessler-Toami, Alma Diaconu.

În ciuda intrigii de basm și a confuziei vesele în care se încurcă personajele piesei, Shakespeare dezvăluie și laturile întunecate ale iubirii: gelozia și posesivitatea, lupta pentru putere și lupta dintre sexe. La începutul secolului al XIX-lea, Felix Mendelssohn Bartholdy a compus uvertura și muzica de scenă pentru „Visul unei nopți de vară”, iar în secolul al XX-lea Benjamin Britten a scris opera cu același nume. Există adaptări cinematografice ale dramei, inclusiv clasicul creat de Max Reinhardt și William Dieterle la Hollywood în 1935, și baletul lui John Neumeier, care se joacă în prezent la Hamburg și se află în repertoriul a numeroase instituții de cultură importante din Europa.

Vineri, 5.05.2023, ora 19.00

Jurnal de România. Timișoara

de Carmen Lidia Vidu

Regia: Carmen Lidia Vidu (invitat)

Dramaturgie: Andrea Wolfer • Montaj foto-video: Cristina Baciu (invitat), Ovidiu Zimcea • Asistență de regie: Oana Vidoni • Asistență de scenografie: Ioana Popescu • Machiaj: Bojita Ilici • Regie tehnică: Radu Muj

Cu: Ida Jarcsek-Gaza, Tatiana Sessler-Toami, Daniela Török, Ioana Iacob, Olga Török, Silvia Török

Jurnal de România. Timișoara este un proiect multidisciplinar, ce reunește filmul, fotografia și teatrul, și își propune să fie, printr-o serie de confesiuni necenzurate și nemijlocite, o oglindă sinceră a relațiilor interumane, influențate decisiv de mediul urban, dar și un îndemn la implicare socială și comunitară. Arhitectura spectacolului este determinată de biografia actorilor, al căror rol este acela de a desluși și de a cartografia căile prin care părinții, prietenii, necunoscuții, dar și orașul, prin cartierele, locuitorii, artiștii și prin administrația locală, ne modelează și ne transformă – de la nostalgia primelor amintiri și până la realitatea imediată. Mărturisirile sunt întemeiate aproape exclusiv pe  experiențele de viață ale actrițelor, fie că vorbim despre  momente de fericire sau durere, despre succes sau eșec, despre traume și depresie, despre înstrăinare și regăsire.

Sâmbătă, 6.05.2023, ora 19.30 

TSCHICK. DE CE AM FURAT MAȘINA 

adaptare de Robert Koall după un roman de Wolfgang Herrndorf

Regia:  Irisz Kovacs (invitat) 

Adaptare scenică de: Robert Koall • Dramaturgia: Rudolf Herbert • Vorbire scenică: Sven Thor (invitat) • Decor și costume: Clara Ștefana (invitat) • Sound design și muzică:  Adrian Piciorea (invitat) • Asistență de regie: Simona Vintilă •  Machiaj: Bojiţa Ilici •  Regie tehnică: Costinel Stănescu 

Cu: Robert Bogdanov-Schein, Marc Illich, Alma Diaconu, Ioana Iacob, Alexandru Mihăescu. 

O odisee cool pentru tineri – TSCHICK de W. Herrndorf

O odisee cool pentru tineri – piesa de teatru „TSCHICK. De ce am furat mașina” spune povestea lui Maik (Robert Bogdanov-Schein) și a lui Tschick (Marc Illich), doi adolescenți care cred că trebuie să existe și o altă lume decât cea pe care o cunosc acasă și la școală. Maik provine din clasa de mijloc germană, iar pentru părinții lui drumurile s-au despărțit de mult, chiar dacă încă locuiesc sub același acoperiș. Maik se consideră un străin, așa cum se consideră și Tschick, a cărui familie s-a mutat din Rusia în Germania. La început, singurul lucru pe care cei doi îl au în comun este sentimentul de a fi străini într-o societate care le creează dificultăți. Piesa de teatru se bazează pe romanul cu același nume al lui Wolfgang Herrndorf, care în 2011 a primit Premiul german pentru literatură pentru tineret.

Cu o mașină furată, ei decid să fugă din Berlin și pornesc într-o călătorie care va devini o odisee. La finalul ei se află explorarea realității și autoexplorarea. Ei ajung să cunoască oameni care nu-și dedică viața consumului, dar care dau dovadă de bunătate și solidaritate. Maik și Tschick descoperă libertatea, poezia lumii și prietenia unuia față de celălalt. În același timp, Maik cunoaște pentru prima dată sentimentul dragostei cu Isa (Alma Diaconu), o fată de aceeași vârstă care locuiește într-o groapă de gunoi și care, aparent, este și ea pe fugă.

Duminică, 7.05.2023, ora 19.30 

LIVADA DE VIȘINI

de Anton Cehov

Regia: Volker Schmidt (invitat)

Regie și decoruri: Volker Schmidt (invitat) • Muzică: Petre Ionuțescu (invitat) • Asistență de regie: Robert Bogdanov-Schein • Asistență de decor: Ioana Popescu • Machiaj: Bojita Ilici • Regie tehnică: Costinel Stănescu

Cu: Ioana Iacob, Alma Diaconu, Oana Vidoni, Bülent Özdil, Marc Illich, Rareș Hontzu, Olga Török, Niko Becker, Aida Olaru, Franz Kattesch, Ida Jarcsek-Gaza, Richard Hladik

,,M-am născut aici, mama mea a locuit aici, tatăl meu, bunicul meu… Iubesc această casă, nu-mi pot imagina viața fără livada de vișini, iar dacă trebuie vândută, atunci vindeți-mă și pe mine odată cu ea…”, spune Liubov Ranevskaia, care se întoarce după o călătorie în străinătate de câteva săptămâni, la moșia ei. Livada de vișini, a cărei frumusețe este lăudată în primul act al piesei, reprezintă mai mult de atât. Ea este sinonimă căminului, copilăriei și unei tinereți lipsite de griji, în timp ce înflorirea ei recurentă pare a fi garanția unui nou început, unei constante reînnoiri a vieții. Dar, în final, realitatea ajunge din urmă pe toată lumea.

Livada de vișini este ultima mare dramă a scriitorului rus, pe care acesta a scris-o înainte de moartea sa prematură și pe care a descris-o ca fiind o comedie. Este interpretată, pe bună dreptate, ca fiind un moment de cotitură în timp: aristocrații, care își risipesc averile în străinătate dispar, iar micii burghezi întreprinzători le iau locul. Dar Cehov nu ar fi autorul la care visează orice regizor dacă nu ne-ar prezenta o comedie umană. Este o poveste despre vieți irosite, despre iluzii și povești de dragoste încurcate: Liubov Ranevskaia îl iubește pe bărbatul care i-a smuls ultimii bani, Varia refuză să fie împinsă la o căsătorie cu parvenitul Lopahin iar eternul student Trofimov o iubește pe Ania chiar dacă se consideră superior iubirii. În final domină disperarea. Dar călătoria continuă. 

Duminică, 07.05.2023, ora 18.00, Stația vaporetto „Corneliu Coposu” – Centrul Reformat Noul Mileniu

ORAȘUL PARALEL: FABRIC

de Ștefan Peca

Regia: Ana Mărgineanu (invitat)

Coproducție: Asociația Culturală Diogene Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” și Teatrul German de Stat Timișoara, în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara, cu sprijinul Centrului Reformat Noul Mileniu și a Societății de Transport Public Timișoara.

Regizor asociat: Molnos András Csaba • Regizor tehnic: Éva Kertész • Compozitor: Tibor Cári • Coregrafie: Andreea Duță • Scenograf: Albert Alpár • Sound design: Radu Racz • Video: Sorin Mocanu • Grafică: Sergiu Lazin • Grafică: Bianca Chiriac • Aplicație: Adrian Lupei • Producător: Ionel Mărginean • Asistent producție: Maria Dombrov • Traducători: Henrike Bradiceanu Persem

Cu: Andrea Tokai, Boróka Vajda, Olga Török, Balázs Attila, Emília Borbély, Daniel Ghidel, Enikő Blénessy, Hegyi Kincső, Jancsó Előd, Kiss Attila, Levente Kocsárdi, Etelka Magyari, Imre Mátyás Zsolt, Silvia Török, Molnos András Csaba, Márkó Ernesztó Lajter, Rita Lőrincz

Experiența inedită creată de Ana Mărgineanu (regie) și Peca Ștefan (text) este inspirată de poveștile documentate în cartierul Fabric și se desfășoară într-un spațiu unic și impresionant – Centrul Reformat Noul Mileniu.

Orașul paralel: Fabric propune spectatorilor o nouă provocare, piesa de teatru fiind mediată de o aplicație dezvoltată în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara. Spectacolul Orașul paralel: Fabric este parte a proiectului Dileme Urbane: Orașul Paralel dezvoltat de Asociația Culturală Diogene în coproducție cu Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” și Teatrul German de Stat Timișoara, în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara, cu sprijinul Centrului Reformat Noul Mileniu și a Societății de Transport Public Timișoara.

Pentru participarea la eveniment, vă rugăm să aveți la dumneavoastră un telefon încărcat, preferabil cu sistem de operare Android, căști pentru telefon și chef de explorare. Piesa va începe la stația de vaporetto „Corneliu Coposu”.

Luni, 08.05.2023, ora 19.30

Oameni. De vânzare

de Carmen Lidia Vidu

Regia: Carmen Lidia Vidu (invitat)

Multimedia: Cristina Baciu (invitat) • Costume și asistență de decor: Ioana Popescu • Dramaturgie: Rudolf Herbert • Video live și muzică: Ovidiu Zimcea • Ilustrații: Gabriela Schindermann (invitată) • Asistență de regie: Richard Hladik • Machiaj: Bojița Ilici • Regie tehnică: Adrian Georgescu

Cu: Ioana Iacob, Oana Vidoni, Daniela Török, Alexandru Mihăescu, Harald Weisz, Robert Bogdanov-Schein

Reprezentând a doua colaborare a regizoarei Carmen Lidia Vidu cu TGST,  spectacolul Oameni. De vânzare este un proiect de teatru documentar, care, asemenea Jurnal de România. Timișoara, reunește filmul, teatrul și fotografia.

În timp ce propaganda oficială avertiza asupra „abisurilor” lumii libere, în spațiul românesc are loc probabil cel mai mare trafic de persoane din secolul al XX-lea. Oameni. De vânzare expune situația comerțului cu etnici germani din România comunistă, care între anii 1969-1989 au fost vânduți Republicii Federale Germane. Este un spectacol despre dispariția unei comunități, despre eforturile pe care membrii acesteia le fac pentru părăsirea mediului ostil în care trăiesc și despre demonizarea dorinței acestora de a îndrăzni să viseze la viitorul lor într-un stat mai liber și mai prietenos cu cetățenii lui.

Apariții video: Heinz Günther Hüsch,  Stelian Octavian Andronic, Johann Schaas, Germina Nagâț, Mădălin Hodor, Hanni Hüsch, Cornel Hüsch

Marți, 09.05.2023, ora 19.30

Katzelmacher. Dacă n-ar fi vorba despre iubire

de Reiner Werner Fassbinder

Regia: Eugen Jebeleanu (invitat)

Asistență de dramaturgie: Yann Verburgh (invitat) • Asistență de regie: Daniel Ghidel • Decoruri și costume: Velica Panduru (invitat) • Asistență de scenografie: Sabina Reus (invitat) • Video Design: Marius Panduru (invitat) • RSound Design: Alex Halka (invitat) • Foto Video: Ovidiu Zimcea • Machiaj: Bojita Ilici • Regie tehnică: Costinel Stănescu, Adrian Georgescu

Cu: Isa Berger, Ioana Iacob, Daniela Török, Olga Török, Oana Vidoni, Harald Weisz, Yannick Becker, Rareș Hontzu, Alexandru Mihăescu, Radu Brănici

Bruno lucrează pentru Elisabeth în compania acesteia, care produce pungi miraculoase, pungi cu dulciuri sau jucării, precum cele care se vindeau în Germania la zeci de ani după cel de-Al Doilea Război Mondial. Bruno visează, de fapt, la o viață diferită, dar rămâne alături de Elisabeth. Ingrid vrea să devină cântăreață pop, Marie este cu Erich, iar Helga e cu Paul. Frustrarea și plictiseala domnesc în suburbia germană în care locuiesc tinerii. Dar când apare grecul Jorgos, micuța lume se întoarce cu susul în jos, izbucnind xenofobia, invidia și ura.

,,Katzelmacher” este termenul depreciativ folosit pentru a descrie muncitorii străini pe care Germania i-a recrutat în Europa în anii 1960. La origine, cuvântul provine probabil din „Kesselmacher”, de la meșteșugarii ambulanți din sudul Europei. În piesa scrisă în 1968, autorul și regizorul Rainer Werner Fassbinder prezintă, în mod sobru și radical, imaginea unei societăți care se folosește de muncitorii străini dar, în același timp, îi exclude din societate. Katzelmacher este considerată prima sa piesă independentă. Filmul cu același titlu a însemnat descoperirea lui Fassbinder, care avea doar 24 de ani la acea vreme.    

Mai multe evenimente din Timișoara și din partea de vest a țării.