„O nouă manifestare din ciclul „Reginele României” la Centrul Cultural „Drăgan Muntean”
8 martie 2016 @ 13:30 – 15:00 –
„Elena şi Ana,regine în exil”
Articol de Mihai Junea, 8 martie 2016, 13:30
| Şi această prezentare, ca şi precedentele – dedicate reginelor Elisabeta şi Maria – îşi propune să completeze cunoştinţele de istorie dobândite în şcoală şi să aducă informaţii noi. Bazată pe o minuţioasă documentare, pe selectarea riguroasă a detaliilor semnificative din viaţa celor două regine, prezentarea scoate in evidenta si rolul monarhiei in istoria recenta a Romaniei. Spre deosebire de primele două regine, care au trăit in Romania şi au contribuit, fiecare in felul ei, la propăşirea şi afirmarea ţării lor de adopţie pe care au iubit-o profund, reginele Elena şi Ana au avut traiectorii diferite, au trăit in epoci de o mare complexitate, dar ambele au fost devotate necondiţionat fiului şi, respectiv, soţului lor, Regele Mihai I al României. Soarta ambelor regine a fost marcată de exil, de ani grei in care au fost obligate să stea departe de ţara pe care nu au incetat s-o iubească. Fiică a regelui Constantin al Greciei si a principesei Sofia a Prusiei, Elena a devenit in 1920 soţia regelui Carol al II-lea al Romaniei, căsătorie in urma căreia, la 25 octombrie 1921, s-a născut viitorul rege, Mihai. Vitregia sorţii i-a harazit exilul în trei rânduri, primul începând cu vârsta de 14 ani in Elveţia in timpul Primului Război Mondial. Căsătoria cu regele Carol al II-lea a fost marcată de suferinţă şi umilinţe, ceea ce a determinat divorţul şi al doilea exil, la Florenţa. După instaurarea comunismului, regina Elena şi-a urmat fiul intr-un ultim lung exil terminat în anul 1982, cand a murit la Lausanne,  in Elveţia.Regina Ana, soţia regelui Mihai, fiica prinţului de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margaret a Danemarcei, este o personalitate remarcabilă, cu o tărie de caracter deosebită, cu o viaţă exemplară. A fost alături de soţul ei in toţi anii grei ai exilului ce au urmat alungării din România a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947. Genealogia ei coboară în ramurile caselor regale daneză si portugheză. A luptat în al Doilea Război Mondial şi, asemenea reginei-mame Elena, a avut mereu o atitudine antifascistă fără echivoc. De altfel, regina Elena s-a implicat în operaţiuni concrete de salvare de la deportare a mii de evrei din Cernăuţi şi Transnistria, în timpul Holocaustului, merite pentru care a fost distinsă post mortem, in 1993, cu titlul de „Drept între Popoare” acordat de statul Israel. Prezentarea acestor două importante femei din istoria recentă a României aduce informaţii deosebite care vor veni să întregească tabloul personalităţilor româneşti care au jucat un rol deosebit în momente-cheie ale ultimilor ani. Ca de obicei, la finalul prezentării, vor fi adresate întrebări celor din sală. Răspunsurile corecte, care demonstrează interesul şi atenţia, vor fi răsplătite cu frumoase premii constând în cărţi şi diplome oferite de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva. |
