Ascultă Radio Timișoara Live

Secretul reușitei unei tinere inginer horticultor a cărei producție de cireșe învinge capriciile vremii

Vremea capricioasă a afectat producția de cireșe din județul Caraș-Severin, cu toate acestea fructele s-au copt și sunt numai bune de cules la Ticvaniu Mare, pe Valea Carașului.

Secretul reușitei unei tinere inginer horticultor a cărei producție de cireșe învinge capriciile vremii

Articol de Radio Timișoara, 29 mai 2024, 17:21

În livada Nicoletei Șmac, startul culesului s-a dat deja de mai bine de două săptămâni, cu mult mai repede decât în anii precedenți. Situația a fost provocată de evoluția climatic imprevizibilă din prima parte a anului.

Din păcate, schimbările acestea climatice afectează pomicultura tot mai mult. Calamitățile sunt tot mai multe. Perioadele acestea de brume și înghețuri târzii sunt nelipsite de cel puțin patru ani. (Reporter: Cu cât au plecat anul acesta mai repede pomii în vegetație?) Cu două săptămâni aproximativ decât era în mod normal și anul trecut au plecat cu trei săptămâni mai târziu decât era normal”, spune Nicoleta Șmac.

Pentru că pomii au înflorit anul acesta mult prea devreme, lupta pentru a salva producția de fructe a fost una extrem de dură, spune Nicoleta Șmac.

Producție bună, dar cu multe sacrificii

Într-adevăr, am o producție frumoasă anul acesta de cireșe, dar cu multă muncă, cu multe nopți pierdute. Cred că sezonul acesta am făcut undeva la opt nopți, am generat perdele de fum ca să pot să salvez producția. Temperaturile, când cireșul a fost în plină floare, au fost 30° și la o săptămână jumătate au scăzut efectiv la 0°. Vă dați seama ce a însemnat asta pentru fructe. Stresul acesta termic a și produs pagube, La mine doar 25% dar la cei care nu au generat perdele de fum, se pare că este mult mai mare paguba”, spune Nicoleta Șmac.

Pentru că sunt fructe de calitate, fără un aport chimic excesiv, ca în livezile intensive, cireșele Nicoletei sunt preferatele copiilor și se vând direct din livadă.

Calitate versus preț

Consumatorii vor avea siguranța garanția faptului că sunt fructe 100% românești și până la urmă, nu sunt chiar ieftine, dar întotdeauna calitatea costă mai mult.

Prețul o să fie la fel ca și anul trecut, deși anul trecut au fost mai puține. Se recoltează foarte greu și eu le recoltez cu codiță. Țin foarte mult la calitate și încerc să fac un echilibru, să fie și clientul mulțumit și eu. 20 lei prețul de pornire, depinde și de cantitate. Clienții mei vin aici și gustă fructele. În mare parte vin copiii. Rodul meu la cireș și este distribuit foarte jos, deci juniorii pot să vină liniștiți să își recolteze, să își culeagă ei foarte bucuroși, mai ales cei de la oraș. Mare parte recoltez, eu recoltez pentru că trebuie o atenție sporită la recoltat, să nu rupem viitorii muguri de rod, altfel ar fi compromisă mare parte din producție”, spune tânăra.

Nicoleta Șmac este de meserie inginer horticultor și se ocupă singură de cei 1500 de pomi din livadă, de la tăieri, tratamente, cosit și până la cules. Îi îngrijește cu mare pasiune încă de la plantare, pentru că, spune ea, fructele nu au gust dacă pe lângă soare nu se bucură și de dragoste.

Reporter: Remus Nistoran

Food Intel Forum, duminică, la “Diminețile satului”
Agricultură sâmbătă, 11 mai 2024, 17:47

Food Intel Forum, duminică, la “Diminețile satului”

Food Intel Forum AQUA Carpatica s-a desfășurat în două locații de excepție, respectiv Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină...

Food Intel Forum, duminică, la “Diminețile satului”
“Din grădina Dorobanțiului”, proiect de relansare a legumiculturii din Arad
Agricultură luni, 22 aprilie 2024, 14:49

“Din grădina Dorobanțiului”, proiect de relansare a legumiculturii din Arad

Comuna Dorobanți, din județul Arad, a fost renumită, pe vremuri, pentru legumele de bună calitate cu care venea pe piețele din vestul țării...

“Din grădina Dorobanțiului”, proiect de relansare a legumiculturii din Arad
Seceta și temperaturile ridicate, motive de îngrijorare pentru agricultorii arădeni
Agricultură marți, 9 aprilie 2024, 08:56

Seceta și temperaturile ridicate, motive de îngrijorare pentru agricultorii arădeni

Agricultorii din Arad atrag atenția că plantele din culturile de toamnă s-au maturizat prematur. Din cauza secetei, grâul, orzul și rapița sunt...

Seceta și temperaturile ridicate, motive de îngrijorare pentru agricultorii arădeni
Peste 17.500 de fermieri hunedoreni, pot depune cereri de plată la APIA
Agricultură sâmbătă, 6 aprilie 2024, 12:26

Peste 17.500 de fermieri hunedoreni, pot depune cereri de plată la APIA

Peste 17.500 de fermieri din județul Hunedoara sunt aşteptaţi să depună cereri de plată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în...

Peste 17.500 de fermieri hunedoreni, pot depune cereri de plată la APIA
Agricultură vineri, 5 aprilie 2024, 07:15

Rapița a înflorit cu aproape o lună mai devreme în Timiș. Fermierii, îngrijorați de schimbările climatice

Sezonul fotografiilor în lanurile cu rapiță s-a deschis deja în județul Timiș. Vremea caldă din februarie și din luna martie a dus la o...

Rapița a înflorit cu aproape o lună mai devreme în Timiș. Fermierii, îngrijorați de schimbările climatice
Agricultură joi, 28 martie 2024, 19:32

Soluția propusă e ministrul Agriculturii pentru sectorul suinelor afectat de pesta porcină

Aceasta este soluția ministrului Agricuturii pentru salvarea sectorului atât de afectat de pesta porcină africană. Prezent, astăzi, la Arad,...

Soluția propusă e ministrul Agriculturii pentru sectorul suinelor afectat de pesta porcină
Agricultură sâmbătă, 23 martie 2024, 21:25

“Diminețile satului”, incursiune la Curtici și Recaș

Invitații emisiunii “Diminețile satului” vor fi directorul general al Cominatului Agroindustrial Curtici, Dimitrie Muscă, și directorul...

“Diminețile satului”, incursiune la Curtici și Recaș
Agricultură joi, 14 martie 2024, 19:40

Întreprinzătorii din mediul rural, prea puțin interesați de proiecte de școlarizare

Tot mai mulți oameni de afaceri din mediul rural doresc să își deschidă silozuri sau linii de fabricare a berii artizanale. Reprezentanții...

Întreprinzătorii din mediul rural, prea puțin interesați de proiecte de școlarizare