Sfaturi pentru micii agricultori în a doua jumătate a lunii lui Gustar

Profesorul Viorel Berar de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului vine în întâmpinarea micilor agricultori cu recomandări legate de lucrările specifice acestei perioade.

Am ajuns în cea de-a treia săptămână a lunii lui Gustar, perioadă cu lună în creștere, benefică pentru a face semănături de unele specii legumicole, care produc fructe, așa cum sunt castraveciorii cornișon.

Încep activitățile cotidiene, astfel că vom continua recoltările de tomate, de ardei, vinete, de castraveți și pepeni și vom aplica udări pentru a menține vegetația plantelor. Pe terenurile eliberate de culturi vom mobiliza solul și vom pregăti patul germinativ pentru a semăna eșalonat și spanacul, semănând în benzi la 20 de centimetri între rândurile din bandă, 4 rânduri pe strat și la 4 până la 6 centimetri între semințe pe rând. Vom utiliza între 18 până la 20 de grame de sămânță la 10 metri patrați de cultură, suprafață pe care vom avea între 55 și 60 de plante pe metru patrat. Semănatul în rânduri și nu prin împrăștiere prezintă avantajul că vom realiza o cultură mai uniformă în care fiecare plantă are același spațiu de nutriție, lucru benefic pentru obținerea unei producții susținute și de bună calitate.

La salată vom semăna eșalonat 2 până la 3 grame pe 10 metri patrați, realizând un număr de 15 până la 20 de plante pe metru patratfără repicare sau vom semăna mai des pe un strat amenajat în grădină, iar când plantele au vârsta de 25-30 de zile vom planta răsadurile la locul definitiv, plantând 4 rânduri pe stratul nostru de  94 de centimetri, la 25 de centimetri între rânduri și la 20 până la 25 de centimetri pe rând.

În viticultură, strugurii au dat deja în pârgă și ca atare trebuie să încheiem tratamentele fitosanitare. Anul acesta temperaturile foarte ridicate de 36 – 38 de grade Celsius la umbră au cauzat arsuri solare pe struguri, accident climatic ce se manifestă pe boabe. Aceste arsuri solare pot fi și confundate ușor cu uscarea …. ciorchinelor sau cu putregaiul negru. Arsurile acestea determină întreruperea procesului de maturare normală a strugurilor, ducând la pierderi de randament și de calitate. Cele mai sensibile soiuri la arsuri sunt soiurile albe care în prima fază au boabele cu depresiuni brune, asemănătoare unor lovituri care se adâncesc în pulpa boabelor, se întăresc și conduc la stafidirea și uscarea rapidă a boabelor. În general aceste simptome apar pe boabele expuse la soare, iar în cazuri grave strugurii pot fi afectați în totalitate. Strugurii afectați au puțin zahăr și o aciditate ridicată, iar sinteza aromelor și compoziția coloranților este de asemenea perturbată. Fenomenul este favorizat de dezechilibru între apa absorbită de către plante și cea evaporată, de carența în potasiu și de o secetă mai prelungită. Dintre măsurile de prevenire aș menționa unele măsuri indirecte așa cum sunt evitarea unei desfrunziri masive în zona ciorchinilor, precum și menținerea unui echilibru vegetativ producție sau frunze fructe.

O altă boală care se manifestă numai după intrarea în pârgă a strugurilor este putregaiul acid al strugurilor. Strugurii afectați capătă un miros înțepător de oțet devenind improprii pentru consum în stare proaspătă sau pentru vinificație. Putregaiul acid este produs de un compex de agenți patogeni și insecte cum sunt larvele de drosophila melanogaster, bacterii acetice și levuri patogene. Această boală afectează cu precădere soiurile aromate așa cum sunt Tămâioasă Românească, Muscat Otonel, Muscat Perlă de Csaba, precum și soiuri cu struguri compas și pieliță subțire așa cum sunt Pinot Gris, Pinot Noir sau Chardonnay. Sunt predispuse la atacul de putregaiul acid vițele viguroase, cele cultivate pe soluri fertile sau fertilizate cu doze mari de azot. În cazul soiurilor sensibile, atacul este iminent în perioadele caniculare sau cand boabele prezintă leziuni provocate de molii, de viespi, atac de mană sau de făinare. Pentru prevenirea acestei boli se recomandă aplicarea unui tratament cu zeamă bordeleză mai cu seamă în preajma perioadei intrării în pârgă, deoarece sulfatul de cupru întărește pielița boabelor și grăbește cicatrizarea rănilor.