Fraude, servicii „gratuite” și costuri ascunse. Ce trebuie să știe cei care cumpără online

Cumpărăturile online au devenit o rutină pentru milioane de oameni, însă odată cu dezvoltarea comerțului electronic cresc și riscurile din mediul digital. Specialiștii avertizează că protejarea identității digitale și verificarea surselor înainte de o achiziție au devenit esențiale într-un spațiu virtual în care datele personale valorează tot mai mult

Articol de Radio Timișoara, 12 iunie 2026, 08:35

Pentru mulți utilizatori, o comandă online înseamnă doar câteva clickuri și câteva date introduse într-un formular. În spatele acestor operațiuni aparent banale se află însă informații care au devenit o adevărată monedă de schimb în economia digitală.

De ce valorează datele tale mai mult decât crezi

Avocatul specializat în comerț electronic și protecția datelor, Diana Fofiu, spune că datele colectate de comercianți au o valoare care depășește adesea simpla tranzacție realizată de client.

“Firește că fiecare comerciant are o bază de date cu clienții săi și cu persoanele care le-au trecut pragul, digital vorbind, și, practic sunt niște date valoroase, odată că se pot regăsi datele cardului în baza respectivă de date, dar nu numai datele cardului prezintă neapărat importanță, cât și profilul de client, inclusiv nume, bugete, preocupări și atunci e o primă premisă că, odată ce ai o bază de date colectată cu un anumit profil de client, o poți monetiza sau folosi în alte scopuri mai mult sau mai puțin licite.”

Pe lângă magazinele online, utilizatorii lasă urme digitale și atunci când folosesc diverse aplicații sau servicii aparent gratuite. În realitate, spun specialiștii, aceste platforme obțin la schimb informații despre utilizatori, preferințele și comportamentul lor online.

“Da, sunt servicii, între ghilimele, gratuite, pentru că, practic, e vorba de natura contraprestației. Nu e plătită cu bani, dar este plătită cu date personale, cu atenția ta, cu traficul care se creează. Deci nu există serviciu gratuit, ci doar o contraprestație diferită, să-i spunem, că nu plătești neapărat cu bani. Și atunci e, într-adevăr, de făcut o analiză când merită această plată și când mai degrabă datele noastre contează mai mult decât serviciul respectiv pe care dorim să-l obținem navigând pe platforma respectivă”.

Cantitatea tot mai mare de date care circulă în mediul online îi transformă pe utilizatori în ținte atractive pentru infractorii cibernetici. În plus, metodele de fraudare devin tot mai sofisticate și mai greu de identificat.

“Suntem, din păcate, mai vulnerabili din prisma faptului că devin tot mai sofisticate aceste modalități de fraudare, atacatorii devin din ce în ce mai ingenioși și atunci, evident, că odată ce ne familiarizăm cu un anumit scam, să-i spunem, a doua zi apare altul și cumva rămânem în urmă pe partea de prevenție. Fraudele cresc, din păcate, Directoratul Național de Securitate Cibernetică ne arată faptul că, cel puțin la nivelul anului 2024, s-a înregistrat o creștere cu 40% a fraudelor informatice, ceea ce ne arată că creștarea e una destul de rapidă și de accelerate.”

Costuri ascunse

Riscurile nu vin însă doar din partea atacatorilor. Specialiștii atrag atenția asupra practicilor prin care servicii suplimentare sau costuri în plus sunt adăugate automat în procesul de cumpărare.

„Legea reglementează consimțământul și introduce niște condiții pe care consimțământul trebuie să le îndeplinească pentru a fi valabil. De exemplu, au fost foarte mulți comercianți care făceau casete prebifate și tu doar dădeai <accept> ca să meargă totul mai repede, să nu pierzi utilizatorul respectiv care să nu-ți bifeze căsuța. Și au fost spețe de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene care exact pe situații de acest tip au spus că o casetă prebifată nu înseamnă un consimțământ valabil, pentru că utilizatorul respectiv nu a avut o manifestare activă a consimțământului lui. Regăsim astfel de practici nu doar la nivel de cookies, regăsim astfel de practici, eu, personal, am regăsit la un vânzător online o chestiune de genul acesta. Voiai să cumperi un anumit produs și ți se adăuga automat în coș, se bifa automat o căsuță de împachetare sustenabilă, plus 5 lei. Trebuia să o debifezi, dacă nu erai curios de acea împachеtare sustenibilă. Practic scoți acel serviciu care ți-a fost în mod automat adăugat. Este exact ceea ce legea spune să nu facem în ideea în care e inclusiv o tehnică care are și denumirea de <sneak into basket>, că bagi în coșul omului o chestiune pe care el în mod voluntar nu și-a adăugat-o și e un fenomen care încalcă această condiție a consimțământului care trebuie să fie activ, adică eu trebuie să-ți cer serviciul respectiv, nu să te bazezi pe neatenția mea că poate nu observ că mi-ai adăugat în coș chestiunea respectivă, cumpăr produsul rapid și mă trezesc cu 5 lei în plus, pentru că n-am fost și, practic, se bazează pe neatenția consumatorului să-și debifeze căsuțele respective.”

Experții recomandă verificarea atentă a site-urilor de pe care cumpărăm, a opțiunilor selectate înainte de finalizarea unei comenzi și a modului în care sunt folosite datele personale furnizate online.