Unul dintre ultimii cultivatori de sfeclă de zahăr din Timiș e pe cale să renunțe, în ciuda producției de calitate
După falimetul Fabricii de Zahăr de la Timișoara, culturile de sfelcă de zahăr au dispărut. Relansarea fabricii din Oradea a făcut ca măcar o parte din cultivatorii tradiționali de sfeclă de zahăr să ia în calcul reintroducea sfeclei în schema anuală de culturi. Unul dintre acești cultivatori este inginerul Doru Moț de la Sânnicolau Mare, județul Timiș.
Articol de Radio Timișoara, 18 noiembrie 2017, 08:29
“Am descoperit-o de când am fost copil. Eu sunt copil de agricultor. Când te-a cuprins iubirea, nu trebuie să renunți niciodată. Totdeauna te va stăpâni. Dar e o înstăpânire plăcută, care înseamnă cifre, până la urmă. Nu putem nega, ne bazăm, în relații și pe bani”, spune Doru Moț.
Anul acesta, fermierul timișean a cultivat peste 100 de hectare cu sfeclă. Provocările vremii au lăsat urme semnificative în producția obținută. Cantitatea medie la hectar nu depășește 40 de tone, față de 80 de tone, cât a obținut anul trecut.
“Anul acesta, sigur că a fost un an dificil. Spun doar dificil, dacă nu foarte greu. E la cumpăna între a avea câștig sau nu. În jur a 40 de tone pe hectare, e sigur mai slab chiar cu 50% dacă vorbim de anii de excepție. Am avut aproape 80 de tone”, spune fermierul timișean.
Distanța între câștig și pierdere este foarte mică, atrage atenția Doru Moț, pentru că o producție de 30 de tone te trimite sub linia roșie din punct de vedere contabil. Doru Moț vede partea plină a paharului și spune că, deși a pierdut la cantitate, a câștigat la calitate.
“ În anii ploioși, biomasa este mult mai mare, producția e mult mai mare, iar digestia – conținutul de zaharuri – e mai mică. Anul acesta, insolație puternică, conținut mare de zaharuri. S-a ajuns până la 18% – 19% aproape 20%, procent pe care în alte condiții nu îl atingi orice tehnologie folosești, pentru că sucul este mai concentrat”, explică Doru Moț.
Deși evită să spună un preț concret pentru sfecla deja livrată, inginerul Doru Moț spune că, în anii buni, se poate dubla investiția. Un hectar cu sfeclă, de la A la Z, costă între 5.000 și 6.000 de lei, în condițiile în care problema semințelor și a utilajelor de recoltat este rezolvată de fabrică. În plus, tehnologia cultivării sfeclei de zahăr este una mai aparte și riscurile pe care le implică îi face pe mulți fermieri să o evite.
Doru Moț nu știe dacă va mai cultiva sfeclă de zahăr și anul viitor, întrucât nu știe dacă fabrica de zahăr de la Oradea va mai avea porțile deschise și în 2018.
“Proprietarii spun că au fost pe pierdere anul acesta, nu mai au interes în sensul acesta și vor să vândă sau să lichideze, pur și simplu, fabrica, dacă nu găsesc cumpărător.
Inginerul Doru Moț a rămas unul dintre puținii cultivatori de sfeclă de zahăr din județul Timiș. În zona Sânnicolau Mare, a mai cultivat sfeclă un singur fermier, anul acesta. În județ, suprafața totală cu sfeclă de zahăr a fost de aproximativ 2.000 de hectare.
Ascultați reportajul realizat de Remus Nistoran:
GALERIE FOTO:
