Tradiții de Mărțișor
Mărţişorul datează din vremea dacilor, iar cele două fire răsucite colorate în alb şi roşu simbolizau triumful binelui asupra răului, al verii asupra iernii, al luminii asupra întunericului. Cu timpul, şnurului i s-au adăugat diferite amulete, monede din metal sau obiecte de ceramică.
Articol de Radio Timișoara, 1 martie 2015, 10:02
Şnurul era legat la mână, prins în piept şi purtat până când înfloreau copacii. Atunci se lega de ramurile unui pom fructifer plin de flori pentru a aduce belşug în casele oamenilor.
Se spune că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de creanga copacului, aceasta se va împlini numaidecât.
O mare parte a satelor din România continuă şi astăzi împodobirea pomilor cu mărţişoare, la începutul lunii aprilie, pentru ca anul să fie unul plin de belşug, iar pomii să fie cât mai bogaţi în roade.
În unele zone predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă.
