Terra Memoriae: Via Transilvanica devine spațiu de cercetare, creație și memorie culturală

Un proiect interdisciplinar desfășurat până în 2028 aduce cercetarea umanistă direct pe traseul Via Transilvanica, în cele aproximativ 400 de comunități traversate de cei 1.600 de kilometri ai drumului.

Articol de Radio Timișoara, 24 septembrie 2026, 19:30

Via Transilvanica devine mai mult decât un traseu turistic. Prin proiectul Terra Memoriae, inițiat de Tășuleasa Social și UmanEast pentru Educație și Cultură, în parteneriat cu Radio România Cultural, drumul este transformat într-un spațiu de cercetare, creație și întâlnire cu oamenii și comunitățile care îi dau identitate.

Proiectul se va desfășura până în 2028 și pornește de la trei întrebări esențiale: „De unde venim, de-ai cui suntem și ce facem mai departe?” Cercetarea va fi realizată direct în teren, în comunitățile de pe traseu, prin nouă rezidențe culturale dedicate celor opt ținuturi ale Via Transilvanica.

„Terra Memoriae este șansa de a coborî în profunzimea acestor locuri, de a pune cunoașterea în dialog și de a le oferi oamenilor, inclusiv celor veniți din afară, șansa de a se îndrăgosti de țara noastră”, spune Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social.

Cercetarea ajunge în comunități

Rezidențele reunesc specialiști din literatură, gastronomie, antropologie, arte, arhitectură, teatru, istorie, fotografie și biologie. Aceștia vor petrece timp în comunități și vor documenta povești, practici, limbaje, imagini, gusturi, forme de locuire și alte elemente de patrimoniu local.

Proiectul își propune ca fiecare rezidență să lase în urmă o „amprentă culturală” – sub forma unui text, a unor imagini, înregistrări audio, obiecte, lucrări sau arhive. Aceste materiale vor rămâne legate de comunitățile în care au fost create și vor fi reunite ulterior într-o platformă digitală.

„Un drum nu poate fi înțeles doar prin peisaj, ci și prin oamenii, istoria, patrimoniul și poveștile locurilor. […] Via Transilvanica nu este o destinație turistică, ci un spațiu paideic, o metodă de cunoaștere prin experiență directă, în care drumul devine educator”, afirmă George Gîlea, președintele UmanEast.

Nouă perspective asupra celor opt ținuturi

Programul include nouă rezidențe, cu teme și abordări diferite. Printre acestea se numără „Bucovina: bornă spirituală și entuziasm”, cu Moni Stănilă, și „Bucovina: ce mâncăm atunci când ne punem la drum?”, cu Adriana Sohodoleanu. Lor li se adaugă proiecte de cercetare antropologică, artistică, arhitecturală, teatrală, istorică, fotografică și biologică, realizate de Laura Jiga Iliescu, Irina Botea Bucan și Jon Dean, Dorin Ștefan și studenții săi, Elise Wilk, Cătălin Pavel și studenții, Iosif Király și Alexandru Stermin.

Inițiatorii vorbesc despre o formă de „contre-mémoire”, o memorie vie construită pornind de la experiențele oamenilor și ale locurilor. Accentul nu cade doar pe documentarea comunităților, ci pe construirea unor mărturii împreună cu acestea.

Radio România Cultural, curator și coproducător

Radio România Cultural va documenta proiectul și va transforma experiențele din teren în conținut destinat publicului larg. Jurnaliști ai postului, printre care Daria Ghiu, vor urmări rezidențele și poveștile comunităților, iar rezultatele cercetărilor vor fi reunite pe platforma digitală a proiectului.

„Este cea mai puternică, însemnată și de durată colaborare pe care Radio România Cultural o are în ultimii ani”, spune Radu Croitoru, managerul Radio România Cultural. „Proiectul este unul care se va desfășura pe mai multe planuri și va lua inclusiv forma unui film documentar care va marca împlinirea celor 100 de ani de Radio România, în 2028”, adaugă acesta.

Centenarul Radio România

Anul 2028, când Radio România va marca un secol de existență, va reprezenta momentul de culminație al proiectului. Pentru 1 noiembrie 2028 este anunțat un eveniment la Sala Radio, care va include un spectacol, lansarea unui documentar de 90 de minute și un eveniment dedicat culturii și memoriei.

Prin Terra Memoriae, inițiatorii propun ca memoria să nu fie privită doar ca o arhivă a trecutului, ci ca o resursă pentru prezent și pentru viitor. Poveștile și experiențele adunate de-a lungul Via Transilvanica vor fi astfel transformate în forme de cunoaștere și creație accesibile atât comunităților locale, cât și celor care parcurg traseul.