? Antonomaze cu Hercule, Nero sau Penelopa

Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.

(rubrică difuzată în 29 iulie 2016)

În anul I, predau studenților de la Științele Comunicării un curs numit „Tehnici de redactare”. Cursul încearcă să ofere un mic ghidaj pentru cei care fac primii pași în scris. Vorbim despre informații, despre cum renunțăm la o anumite date, cum aproximăm cifre, despre semnele de punctuație, despre diversele stiluri jurnalistice. La un moment dat, ajungem la procedeele retorice, la figurile de stil, acolo unde studenții aud tot soiul de denumiri mai puțin familiare. Printre aceste denumiri, și una despre care o să spun cîtev cuvinte acum: antonomaza.

Sunt sigur că știți că și dv. folosiți antonomaza în nenumărate însă nu știți că folosiți antonomaza. Și vă dau imediat câteva exemple. De pildă, cine nu a spus despre cineva extrem de puternic că este un Hercule. Sau ce părinte de elev talentat la scris, mai precis la poezie, nu speră ca, într-o bună zi progenitura lui să fie un Eminescu.

Ați înțeles deja, antonomaza este o figură semantică prin care un substantiv propriu este folosit ca substantiv comun. Personajele care au acest dar sunt fie personaje mitologice, religioase, fie personaje literare, fie personaje rele din istorie a cător biografie este binecunoscută pentru anumite virtuți sau excese. Din păcate, aria personajelor invocate de procedeul antonomazei este tot mai restrânsă. Personajele mitologice sau ale istoriei Antichității sunt tot mai puțin cunoscute, așa că astăzi e geu de crezut că tânăra generație ar înțelege ce însemnă că fii o Penelopă, de pildă. Penelopa, vă reamintesc, a fost soția credincioasă a lui Ulisse, dar cine mai trimite astăzi la „Odisseea” lui Homer? Cât despre Nero, mă tem că tânăra generație nu face nicio legătură dintre programul de ars, de înregistrat compact discuri și împăratul roman care ar fi incendiat Roma.

(Foto: wikipedia.com)