Ascultă Radio Timișoara Live

AUDIO / Să fi avut noi, românii, și rădăcini cumane?

AUDIO / Să fi avut noi, românii, și rădăcini cumane?

Articol de Dana Florea, 24 septembrie 2019, 10:58

 

Duminică, 18 august, marele nostru intelectual Neagu Djuvara ar fi împlinit 103 ani. S-a stins, acum un an, ceea ce înseamnă că trecut venerabila vârstă de 101 ani. Doctor în Drept la Sorbona, Djuvara a fost diplomat, istoric, jurnalist, scriitor și, dincolo de asta, asemenea aromânilor, un mare patriot anticomunist. Dar, spre deosebire de mulți aromâni, Neagu Djuvara a intuit deriva criminală a legionarismului și s-a delimitat net și definitiv, fiind unul dintre străluciții promotori ai democrației liberale. În cultura română, Neagu Djuvara va rămâne ca un istoric aparte fiindcă una dintre cărțile sale readuce în centrul atenției rolul cumanilor în formarea poporului român. Lucrarea a apărut în 2007 și poartă titlul Thocomerius – Negru Vodă. Un voivod cuman la începuturile Țării Românești. Înainte de a mă referi la aspectul lingvistic al rubricii de azi, trebuie să vă spun despre cumani că erau o populație ce venea din Asia, că vorbeau o limbă înrudită cu turca, că au avut un adevărat imperiu la anul 1200 ce cuprindea aproximativ jumătate din Muntenia de azi și că au fost creștinați la anul 1227. Iar Neagu Djuvara crede că familia Basarabilor a fost de origine cumană și că boierii de la curtea lor au avut majoritar nume cumane. De unde vine legendarul nume de Negru Vodă atunci? De la faptul că marea familie a cumanilor se distingea în cumanii albi și cumanii negri, aceștia din urmă fiind așezați și pe actualul teritoriu al României.

Iar toponimele, adică numele de locuri geografice, și antroponimele, adică numele de persoane ce par să vină de atunci sunt, între altele, Comana, Comănești, Coman. Dar și unul celebru politic: Teleorman.

(rubricã difuzatã în 20 august 2019)

Rubricile realizate de prof. univ. dr. Marcel Tolcea sunt difuzate de luni pânã vineri inclusiv, în jurul orelor 7.47, 11.47 și 15,47. Le puteți gãsi și pe internet la http://radiotimisoara.ro/stiri/limba-romana/

Puteți asculta mai multe rubrici în Arhiva audio la: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/

365 de texte dintre textele difuzate la Radio Timișoara, începând din toamna anului 2015, se regãsesc și în volumul ”Limba românã pentru începãtori. De la 14, la 101 ani (Cronici la Radio Timișoara)” semnat de prof. univ. dr. Marcel Tolcea.

Cartea se găsește în librării.

(Foto: facebook.com/DjuvaraNeagu)

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
Să vorbim corect românește luni, 23 ianuarie 2023, 11:07

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!

    Nu am mai vorbit de mult, de la microfonul acestei rubrici, despre ceea ce s-a întâmplat în Banat în decembrie 1918. Profit că...

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
AUDIO / Instrumente și tuluri
Să vorbim corect românește vineri, 20 ianuarie 2023, 12:07

AUDIO / Instrumente și tuluri

    Știu foarte bine că, atunci când vorbește cineva din domeniul IT, adică din domeniul Tehnologiei Informației, vocabularul este...

AUDIO / Instrumente și tuluri
AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
Să vorbim corect românește joi, 19 ianuarie 2023, 12:11

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul

”Stingher înseamnă bou fără soț fără pereche atât și nimic mai mult. Nici măcar cal fără soț, ci numai...

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește miercuri, 18 ianuarie 2023, 10:39

AUDIO / Prosumatori și futurologi

    Criza energetică ce a lovit economia mondială are, evident, profunde legătură cu războiul din Ucraina. Nu mai e nevoie să vă...

AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește marți, 17 ianuarie 2023, 10:43

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?

Multe cuvinte importante ale limbii române nu își au obârșia în limba latină, ci vin din alte...

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?
Să vorbim corect românește vineri, 13 ianuarie 2023, 10:47

Despre școli normale și foarte normale

Originea, obârșia sintagmei „școală normală” se află în reforma educației din Franța anului...

Despre școli normale și foarte normale
Să vorbim corect românește joi, 12 ianuarie 2023, 15:52

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?

(rubrică difuzată în data de 22 noiembrie 2022) Trăiască Măria Sa Fotbalul a cărui dictatură a început acum două zile, la ora 18,00 și se...

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?
Să vorbim corect românește vineri, 29 aprilie 2022, 11:46

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”

    În rubrica de ieri, fiindcă a fost Ziua Femeii, am ales să vorbesc despre două cuvinte vechi care au dispărut din folosința de...

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”