Cum ne protejăm de fraudele online: sfaturile Poliției Timiș și ale experților în securitate cibernetică
E ziua reducerilor-record, a ofertelor care par prea bune ca să fie adevărate și, din păcate, a capcanelor online. Polițiștii și experții în securitate cibernetică atrag atenția că escrocii sunt mai activi ca oricând. În Timiș, 8 din 10 înșelăciuni au loc în mediul online.
Articol de Mihaela Ioncelescu, 7 noiembrie 2025, 07:30
În primele 9 luni ale acestui an, polițiștii timișeni au înregistrat 700 de cazuri de înșelăciune. Majoritatea au legătură cu cumpărăturile pe internet sau cu rețelele sociale, spune Daniela Drăguța, împuternicit șef Birou Analiza și Prevenirea Criminalității, IPJ Timiș.
„La nivelul județului Timiș, în primele 9 luni ale anului, au fost înregistrate un număr de 700 de infracțiuni de înșelăciune. Dintre acestea, undeva la 80% sunt fraude online, pentru că s-au mutat toate în online. Fie sunt site-uri de cumpărături – cumperi un produs care de fapt nu există, plătești, dar nu îl primești niciodată – fie sunt acele mesaje de tip votează pe fetița prietenului meu, prin care atacatorii fură datele de WhatsApp și cer bani în numele victimei.”
Oferte prea bune pentru a fi adevărate
Fraudele online au devenit tot mai sofisticate, iar atacatorii profită de lipsa de atenție sau de cunoștințele limitate ale utilizatorilor. De aceea, specialiștii în securitate cibernetică recomandă prudență maximă în această perioadă, spune Mihai Rotariu, manager Comunicare la Directoratul Național de Securitate Cibernetică:
„În general, site-urile legitime de cumpărături sunt sigure. Dar trebuie să fim atenți, mai ales pe social media. Să verificăm cu atenție site-ul: are certificat de securitate? Are recenzii? O politică de returnare? Știu că nu toată lumea are skill-urile necesare să facă aceste verificări, dar există și o soluție gratuită – SchemAdvisor.com. Acolo putem introduce link-ul site-ului, iar în câteva secunde primim un rating de securitate. Dacă ratingul este unul slab, trebuie să-l evităm.”
Dincolo de cumpărături false, o altă capcană care face victime este cea a „investițiilor miraculoase” promovate cu imagini trucate ale unor persoane publice. Criptomodenele sunt preferatele infractorilor online.
„Cred că principala miză pentru criptomonede este faptul că trasabilitatea nu există. Scenariile de fraudă în principal duc la o depunere de bani la final în criptomonede. Și trebuie să avem cumva o educație financiară în zona respectivă. Vă dau un exemplu de pe social media, care se propagă de vreo 2 sau 3 ani în România, acele scamuri cu investiții propagate prin anunțuri sponsorizate pe social media cu clipuri cu deepfake, cu anumiți demnitari, care par în acele clipuri că girează niște programe de investiție, de îmbogățire la nivel național. Și se spune că dacă depui o anumită sumă de bani la începutul lunii, într-o lună vei obține de zece ori mai mult. Chestia asta nu există, nu are raționament logic din punct de vedere financiar”, spune Mihai Rotariu de la DNSC.
Ce e de făcut?
Ce e de făcut dacă totuși am fost păcăliți? Poliția recomandă reacție rapidă — pentru că, uneori, banii pot fi încă recuperați.
„Când ne-am dat seama că am fost fraudați online, primul pas este să sunăm la banca emitentă a cardului și să-l blocăm. Există o șansă ca banii să rămână blocați acolo. Apoi sunăm la poliție și păstrăm toate dovezile – facem print screen-uri, nu ștergem mail-uri, nu resetăm telefoanele. Orice detaliu poate ajuta ancheta”, avertizează Daniela Drăguța.
Doar 4% dintre sumele pierdute în fraudele online ajung să fie recuperate, arată statisticile DNSC. Iar în ziua cu cele mai multe tranzacții ale anului, vigilența este cea mai bună protecție.
Fraudele pot fi raportate direct la Directoratul Național de Securitate Cibernetică, la numărul 1911 sau pe platforma pnrisc.dnsc.ro.
