În Banat se înregistrează săptămânal microseisme, fără a fi simțite de polulație. În Timiș va fi instalat un al treilea seismograf

În Banat nu trece săptămână fără ca seismografele să înregistreze cel puțin un cutremur. Acestea nu sunt, de cele mai multe ori, resimțite de populație.

În Timișoara sunt montate două astfel de aparate, cel mai recent la Universitatea de Vest, folosit în studiul activității seismice, și unul la Observatorul seismologic, iar cel de-al treilea va fi amplasat la Școala Generală din Liebling.

Seismograful a fost instalat de o săptămână, la subsolul clădirii Universității de Vezi din Timișoara, la Facultatea de Fizică. Aparatul, conectat la rețeaua globală seismică educațională, monitorizează în timp real evenimentele și oferă informații simplu de accesat și înțeles cu privire la activitatea seismică în regiune.

“Ce vedem noi acuma e zgomot, mașinile care circulă pe bulevard, activitatea din universitate, dar în momentul în care detectează un cutremur care are o energie mult mai mare decât putem noi să generăm ca oraș, ca zgomot seismic, atunci acest zgomot va fi filtrat automat și rămâne forma de undă curată. Cu cât avem mai multe stații în plan local, cu atât vom avea localizări mai bune. Mai mult de atât ar trebui să ne extindem”, spune cercetătorul Adina Rău.

“Dacă ne uităm, la ora actual, sunt peste 2000 de de asemenea de dispozitive în toată lumea. Fiecare asemenea seismometru introduce rețea datele pe care le colectează în timp real. Hai să intrăm pe al nostrum și ne spune acum câte minute unde a fost un cutremur, ce magnitudine avut”, spune decanul Facultății de Fizică, Mihai Lungu.

În Timiș sunt microseisme în fiecare săptămână, spune cercetătorul Adina Rău, șeful Observatorului Seismologic din Timișoara, dar nu sunt simțite de oameni. Cel mai puternic din Banat a fost înregistrat în 1991.

“Nu trece săptămână fără un cutremur în Banat. Doar că sunt microseisme și atunci avem impresia că nu sunt cutremure, dar ele sunt și sunt înregistrate de sismomete. Pe harta faliilor seismice din România, dacă ne uităm la Târgu Jiu, abundă în falii seismice. Faptul că nu au fost cutremure perceptibile recent. Asta nu înseamnă că nu este zonă seismică. Banatul iarăși nu duce lipsă de falii seismice. România nu duce lipsă de seismicitate, atâta că noi suntem obișnuiți că doar atunci când simțim ceva să să fim surprinși”, mai spune Adina Rău.

Din păcate, cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate, așa că singurul lucru pe care populația îl poate face este să fie informată cu privire la măsurile de prevenție.

“În momentul în care a avut loc un cutremur în Vrancea, zona Vrancea e împânzită de senzori, în primele fracțiuni de secunde ei au perceput unda primară. Unda primară călătorește cu în jur de 8km/s iar din focra simultan pleacă și unda secundară care călătorește undeva cu 4,55 km/s deci ajunge mai târziu. Și atunci cât îi ia undei secundare din Vrancea până în București? În jur de 20-25 de secunde”, spune Adina Rău.

Un bagaj cu lucruri de primă necesitate este extrem de util, explică Adina Rău.

“Dacă avem un rucsac de urgență, cu apă, cu o trusă medicală, cu o sursă de hrană neperisabilă, cuo  lanternă, un fluier, materiale de igienă personală și un rând de haine și îl avem pus lângă tocul ușii, nici nu te încurcă. Dar, dacă are loc un incendiu, o furtună, are loc un cutremur și trebuie să pleci în câteva minute din casă, ai pus mâna pe el, îți faci și viața un pic mai ușoară”, precizează Adina Rău.

În plus, este obligatoriu, mai spun specialiștii, ca autoritățile să își asume măsurile de prevenție în urma cutremurelor. Clădirile care respectă normele de siguranță în construcții sunt și cele care rezistă. În Timișoara, autoritățile locale nu au făcut până acum un studiu amănunțit cu privire la toate clădirile cu risc seismic. O astfel de evaluare este în planurile Primăriei, măcar pentru imobilele din centrul istoric, dar până acum acțiunea nu a fost pusă mișcare.

Ascultați reportajul realizat de Raluca Pantea