Pădurile urbane, soluția în fața schimbărilor climatice la Timișoara
Noul record termic stabilit de luna martie confirmă faptul că schimbările climatice au devenit o realitate și impune găsirea de soluții, care să limiteze efectele negative.
Articol de Radio Timișoara, 15 aprilie 2024, 07:20 / actualizat: 15 aprilie 2024, 8:39
Impactul pe care îl resimt marile aglomerări urbane din cauza schimbărilor climatice este din ce în ce mai semnificativ. Recorduri de temperatură în timpul verii sau furtuni de intensitate din ce în ce mai mare sunt doar două dintre consecințele fenomenului de încălzire globală cu care orășenii au început să se obișnuiască.
Universitatea de Științe ale Vieții din Timișoara caută soluții practice pentru a reduce efectele negative. Una dintre acestea este și creerea de perdele forestiere, un proiect aflat deja în derulare, care aduce ca zestre verde patru hectare de pădure.
Prof. univ. dr. ing. Dorin Camen consideră că aceste perdele vor contribui semnificativ la creșterea calității vieții din oraș și nu numai.
“În primul rând, este vorba de a fi o barieră naturală de protecție împotriva curenților de aer și cred că sunt foarte multe efecte benefice care pot fi generate prin prezența unor astfel de infrastructuri verzi în zonele limitrofe ale orașelor. Ăe lângă partea strict de protecție, evident că vorbim și de un microclimat specific și de o capacitate mai bună de retenție a apei în sol. Sperăm să se înregistreze și un impact în ceea ce privește temperaturile resimțite și, evident, pentru culturile agricole care sunt în vecinătatea perdelor forestiere, ne așteptăm, de asemenea, la un efect benefic în ceea ce privește potențialul acestora de producție”, spune Dorin Camen.
Perdele forestiere în Timișoara
Despre importanța perdelelor forestiere am discutat și cu arhitectul Mihai Danciu, care spune că, din fericire, Timișoara încă dispune de zone pe care aceste perdele forestiere se pot înființa.
“Când discutăm despre Timișoara, discutăm de cel mai bine planificat oraș din partea aceasta a Europei. De 300 de ani, el este extrem de bine planificat și are și aceste resurse nu în anumite zone care sunt deja densificate, ci pe coridoarele verzi-albastre, de-a lungul canalelor de desecare, de-a lungul cursurilor secundare de apă, mai ales în zona nordică a orașului Beregsău-Behela. Sunt acele zone din care poate vin cu vânturile care aduc particulele de fapt de de praf din Câmpia Panonică, reușesc de fapt, de-a lungul acestor cursuri, să se amenajeze astfel de perdele forestiere, cum este și proiectul pe care îl dezvoltă universitatea acum, tot prin finanțare prin PNRR, a unei perdele forestiere”, spune Mihai Danciu.
Păduri urbane versus dezvoltare imobiliară
Universitatea de Științe ale Vieții din Timișoara lansează conceptul de păduri urbane. Este vorba despre suprafețe verzi menite să reducă disconfortul termic și nivelul de poluare, spune profesorul doctor inginer Dorin Camem.
“Este un concept interesant în care cred că s-a sesizat foarte mult impactul negativ al schimbărilor climatice și în marile aglomerări urbane știm că au apărut probleme destul de sensibile din acest punct de vedere. Se vorbește de așa-numitele insule de căldură, acolo unde practic ne ne confruntăm cu o serie de factori cumulați care au un impact negativ. Vorbim de urbanizarea excesivă, de un trafic excesiv, de probleme legate de gestionarea apelor proviale, de probleme legate de suprafețele verzi care, din păcate, acolo unde avem foarte mult beton, lipsesc și cred că se încearcă acest deziderat de a combate atât cât este posibil din acest efect negativ al schimbărilor climatic”, spune Dorin Camen.
Chiar dacă mai greu de identificat terenuri pentru păduri urbane, într-un oraș ca Timișoara, unde presiunea imobiliare este uriașă, este totuși o soluție de care pot beneficia instituțiile publice sau chiar asociațiile de proprietari.
Universitatea de Științe ale Vieții din Timișoara își propune să fructifice această oportunitate de finanțare prin care să crească suprafață împădurită din zona campusului cu încă un hectar de pădure.
Reporter: Remus Nistoran
