Pasionaţii de rafting devin cârmaci profesionişti pe râul Jiu
Dacă până acum turiștii dependenți de aventură și adrenalină puteau să se bucure de o coborâre spectaculoasă pe Jiu doar însoțiți de profesioniști, de acum pot chiar ei să învețe ce are de făcut un skipper (cârmaci) obțină un certificat care să le ateste abilitățile.
Articol de Mihai Junea, 18 iulie 2016, 10:38
Organizatorii sesiunilor de rafting pe Jiu, Transilvania Adventure, spun că în țară sunt doar șase sau șapte firme care organizează astfel de cursuri de cârmaci pentru bărcile de rafting. „A fi skipper, deci cârmaci, înseamnă mai mult decât a şti să conduci o barcă, explică directorul de marketing de la Transilvania Adventure, Anamaria Sanda. Cârmaciul trebuie să fie atent şi la pasagerii din barcă, să ştie cuj să intervină dacă unul dintre ei are un atac de panică sau cade în apă, de exemplu. Deci, e un post care implică foarte multă responsabilitate. Cursul de skipper le va oferi participanţilor ocazia să înveţe condusul bărcii de siguranţă, tehnici de rafting, procedee de întoarcere a bărcii în urma unei răsturnări, controlul body-raftingului, tehnici de folosie a curentului pe tronsoane cu cataracte, învăţarea transmiterii comenzilor, tehnici de intrare şi ieşire din curent, dar şi tehnici de acordare a primului-ajutor”.
Aventurierii, încântați de cataractele Jiului
Organizatorii de sesiuni de rafting de la noi din judeţ spun că majoritatea doritorilor de aventură care vin aici sunt din oraşele mari ale ţării: Bucureşti, Timişoara sau Cluj-Napoca, dar printre clienţi se numără şi străini din Europa, ba chiar din China. „Din păcate, pentru că puterea de cumpărare este foarte redusă la noi în judeţ, în 12 ani de când facem rafting am avut doar doi clienţi din Valea Jiului”, adaugă AnaMaria Sanda. Participanţii la o astfel de coborâre sunt încântaţi de faptul că Jiul le oferă ocazia de a se bucura de aventură şi adrenalină, pentru că râul are o mulţime de cataracte şi, din acest punct de vedere, este mult mai spectaculos în comparaţie cu canionul Tarei (din Muntenegru-Bosnia), prima lui contracandidată. Mai mult, organizatorii de rafting pe Jiu nu se rezumă la coborârea pe valurile tumultuoase ale râului, ci le arată turiştilor şi peşterile din zonă, ori îi duc în zona Cheile Buţii şi Canionul Jgheabului. O coborâre cu barca de rafting pe Jiu va scoate din buzunarele doritorilor 45 de euro, în timp ce cursul de cârmaci pentru bărcile de rafting costă 150 de euro şi durează două zile.
Jiul, cel mai dificil traseu de rafting din ţară
Specialiştii spun că Defileul Jiului este considerat cel mai dificil, dar şi cel mai potrivit traseu de rafting din România, având un grad de dificultate de 3 +. Pentru o tură de rafting pe Jiu, care durează aproximativ două ore şi jumătate, excursioniştii pot apela la firme specializate, care le oferă bărci speciale pentru rafting, îmbrăcăminte şi încălţăminte specială din neopren, veste de salvare şi căşti de protecţie. Potrivit salvamontistului (fost campion naţional la alpinism), Sorin Sanda, care este şi reprezentantul Transilvania Adventure, defileul Jiului are două tronsoane: primul, în partea superioară, este cel mai dificil şi are o lungime de 18 kilometri, iar cel de-al doilea, în partea inferioară, are o lungime de 22 de kilometri. Traseul include 80 de cascade, în timp ce adâncimea apei variază de la numai unu la 20 de metri. Convins de atractivitatea unei vacanţe care permite practicarea unor sporturi extreme, Sanda a înfiinţat o firmă prin intermediul căreia oferă turiştilor ture de rafting, monitorizate şi spune că, până acum, a condus printre stâncile Jiului sute de turişti din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, dar şi din Polonia, Anglia, Irlanda, bachiar și China. Pentru o tură de rafting, turiştii trebuie să aibă 18 ani împliniţi, iar în cazul minorilor, aceştia trebuie să fie însoţiţi de părinţi.(sursă: Ziarul Hunedoreanului)
