AUDIO / O poveste veche de 110 ani: Chinezul Timișoara (IX)

Așa cum am aflat din episodul anterior, epoca glorioasă a Chinezului s-a întrerupt subit, în 1928, pe fondul unei crize financiare profunde în care intrase clubul. Eliminarea timpurie din campionat, încă din faza sferturilor de finală, a făcut ca vara acelui an să fie cea mai fierbinte din istoria de până atunci a fotbalului timișorean. Pe tot parcursul lunii iulie, în presa de specialitate s-a vorbit pe larg despre scandalul izbucnit la Chinezul chiar între membrii conducerii.

Stadionul „Chinezul” (cunoscut apoi drept „Banatul”)

Articol de Gabriel Toth, 13 iulie 2020, 09:49

Stadionul „Chinezul” (cunoscut apoi drept „Banatul”)

Clubul era înglodat în datorii, după ce vicepreședintele Jean Maitre și Gheorghe Nemeth, unul dintre membrii consiliului de conducere, au sustras sume importante de bani din visteria clubului pe parcursul ediție 1927-1928. Culmea, cei doi au reușit să strângă de partea lor aproape toți oamenii din club, care au aruncat pisica în curtea președintelui Cornel Lazăr și a celuilalt vicepreședintel Dionisie Balasz.

La 7 iulie 1928, în cadrul ședinței săptămânale a clubului, i s-a acordat un vot de blam lui Lazăr, într-o proporție covârșitoare: 33-2. S-a cerut convocarea unei adunări extraordinare, pentru 22 iulie, clubul urmând a fi gestionat până atunci de o conducere interimară, cu Maitre în frunte. În Gazeta Sporturilor, acesta din urmă a lansat chiar o poveste comică, petrecută după respectiva ședință, care să arate cât de răzbunătoare e „aripa Lazăr”. Sub titlul „Fantomele de pe terenul Banatul”, ziarul bucureștean scria că, în ajunul unui amical programat la Arad, cu AMEFA, „conducătorii desavuați în adunarea comitetului s-au introdus la miezul nopței, în vestiarele Chinezului, de pe terenul Banatul, și au ridicat tot echipamentul, încercând să facă imposibil matchul. Această lucrătură, unică în analele footballului, a făcut ca relațiile între cele două tabere să devie dintre cele mai rele”.

Într-adevăr, Cornel Lazăr s-a îndreptat împotriva lui Maitre și Nemeth, însă în instanță, după ce președintele interimar a refuzat să pună la dispoziție registrele economice ale clubului. Cercetările au scos la iveală faptul că, vreme de un an și jumătate, nu s-a ținut niciun fel de evidență contabilă la club.

Cornel Lazăr a fost destituit din funcția de președinte a Chinezului printr-un puci orchestrat de vicepreședintele Jean Maitre

Acest fapt nu a schimbat cu nimic datele problemei din „bucătăria” Chinezului. La adunarea generală din 22 iulie, votul de destituire a președintelui Lazăr a fost unanim. Ziarele scriu că, fie pentru a se proteja, fie pentru a-și provoca oponenții, de acum fostul președinte chemase și câțiva ofițeri de poliție la ședință. Jean Maitre a ținut în cadrul ședinței un discurs, după cum relatează Gazeta Sporturilor, în care a lansat noi acuze împotriva lui Cornel Lazăr, văzut acum drept vinovatul principal pentru situația economică dezastruoasă a clubului. Acesta a susținut că pentru trecerea lui Teleky la Bocskay Debrecen, clubul ar fi trebuit să primească 60.000 de lei. Suma ar fi fost plătită de maghiari, însă nu a ajuns niciodată în visteria Chinezului. Mai mult, Lazăr și compania ar fi făcut să dispară și 80.000 de lei, destinați unui turneu al echipei timișorene la Budapesta.

Cornel Lazăr și Dionisie Balazs au demisionat, în cele din urmă. Înainte de a pleca de la club, Lazăr a încercat să salveze situația prin transformarea Chinezului într-un club profesionist, sub numele FC Naționala. O idee neagreată la vremea respectivă de Federația de la București, care se opunea cu vehemență introducerii profesionismului în țara noastră.

Acest lucru a fost introdus, în schimb, în Ungaria, chiar în 1928. Iar cluburile din Budapesta și nu numai nu s-au sfiit să îi atragă pe cei mai valoroși fotbaliști ai Chinezului. În acel an, Mihai Tanzer a plecat la Ferencvaros, unde avea să evolueze fără întrerupere timp de un deceniu, fiind recunoscut și azi unul dintre cei mai importanți fotbaliști din istoria clubului. Gusti Semler și Paul Teleki au fost racolați de Bocskay Debrecen, acolo unde a ajuns și legendarul antrenor al Chinezului, Franz Dome, aflat la club din 1924. Iar Rudy Wetzer, Emeric Vogl și Ioan Tessler au ajuns la Ujpest Budapesta.

Mihai Tanzer (în tricou vărgat) a jucat 10 ani neîntrerupți la Ferencvaros, fiind recunoscut și azi drept unul dintre cei mai importanți jucători din istoria clubului budapestan

Introducerea profesionismului era, așadar, singura șansă de a menține pasul cu marile echipe ale Europei Centrale și de Est. Lazăr și Balazs au înțeles acest lucru și, la 21 octombrie 1928, au condus adunarea generală de constituire a Ripensiei, primul club profesionist al României. Avea să treacă însă destul de mult timp până când noua grupare – mult timp rebotezată de presa bucureșteană „Ristensia” – să fie acceptată.

Cu o situație financiară șubredă și fără o mare parte din echipa care a dominat fotbalul românesc în anii precedenți, Chinezul s-a scufundat spre anonimat. În sezonul 1928-1929, alb-violeții au încheiat abia pe locul al treilea în Campionatul Regional. Lupta pentru supremație s-a dat între Banatul și CAT, prima având și câștig de cauză. Banatul a fost însă eliminată în semifinale de România Cluj, echipă la care evoluau timișorenii Deheleanu, Tabacu și Doboșan.

Au urmat și alți ani modești în „District”. Locul 2 în 1930, în urma RGMT-ului, locul 7, penultimul, în 1931, și locul 5 în 1932, în ultima ediție de campionat desfășurată în acest format.

Povestea Chinezului nu avea să se încheie însă aici. În următorul episod, ultimul al serialului, vom vorbi despre ultimele zvâcniri ale acestui club. Și vom pune pe tapet câteva cifre pentru a înțelege mai bine care a fost importanța acestui club în istoria fotbalului românesc.

Episodul al nouălea al serialului realizat de Gabriel Toth a fost difuzat ieri, la „Arena Radio”, și poate fi reascultat acționând tasta „Play”:

Episoade anterioare:
Episodul I
Episodul II
Episodul III
Episodul IV
Episodul V
Episodul VI
Episodul VII
Episodul VIII