Povestea clădirii din Timișoara unde a stat Alexandru Ioan Cuza în drumul spre exil

Clădirea din Timișoara, în care Alexandru Ioan Cuza s-a cazat în drumul spre exil, a fost restaurată, însă poate fi ușor omisă de turiști.

Alexandru Ioan Cuza, cel care a obținut recunoașterea internațională a statului unitar modern sub numele de România în 1862, a fost obligat să abdice și să plece în exil.

După numai șapte ani de domnie, în 1866, a decis să se stabilească în Imperiul Austriac. În drum spre Viena, Cuza a înnoptat pentru prima dată în imperiu la Coșava, un sat aflat la 40 de kilometri de Lugoj. Cuza și-a continuat apoi drumul până la Timișoara, unde a rămas pentru alte două nopți.

De ce a venit Cuza la Timișoara?

Istoricul Ioan Hațegan explică motivul pentru care Alexandru Ioan Cuza a ales traseul prin Timișoara.

“Ultimele trei zile Alexandru Ioan Cuza le-a petrecut prin Banat. La Coșava este un han unde a stat și la Timișoara. Era în drum spre Viena, în drum spre Germania. Întrebarea este de ce a stat Cuza la Timișoara. Răspunsul e foarte simplu. Timișoara Nord era cea mai estică gară a Europei în care venea trenul direct de la Viena, prin Buda și apoi Szeged și Timișoara. Ca atare, era cea mai rapidă posibilitate de a pleca cât mai repede, fără să mai stârnească diverse opinii pro sau contra”, spune Ioan Hațegan.

Așadar, în 7 și 8 martie, Alexandru Ioan Cuza s-a cazat la hotelul de Der Trompeter, unul dintre cele mai elegante hoteluri din Timișoara de odinioară. Acolo a primit vizita și omagiile românilor bănățeni sosiți să-l salute.

“Nu reușim noi, istoricii, să găsim relatările fruntașilor mișcării românești din Timișoara în discuțiile lor cu principele Cuza. În Temeswarer Zeitung, ziarul de limba germană din Timișoara, era foarte apreciat la vremea respectivă pentru că era obiectiv și prezenta inclusiv lista tuturor oaspeților Timișoarei, găzduiți în hotelurile orașului. Nu s-a păstrat nimic despre numele celor care au participat și nici cei care au fost nu au păstrat o relatare despre discuțiile cu Cuza”, explică istoricul Ioan Hațegan.

Povestea hotelului „Der Trompeter”

Clădirea cu două etaje și un turn pe colț, aflată la intersecția străzilor Eugeniu de Savoya și Augustin Pacha, la numărul 6, este astăzi un imobil istoric frumos restaurat. Din păcate, însă, nu mai funcționează nici restaurantul de la parter.

 

Plăcuța informativă de pe clădire este și ea incompletă. De interes ar fi să figureze informații despre toți oaspeții de seama ai hotelului, explică Ioan Hațegan.

“Fostul celebru hotel La Trompetistul, renumit în jurul anilor 1900. Aici a fost cazat și Iosif al II-lea, a fost cazat și Franz I, împăratul Austriei și se pare că tot aici a fost ascuns și tezaurul imperial austriac, în perioada acelorași războaie antinapoleoniene, păzit de garda civică. Li s-a spus că sunt niște butoaie pline cu sare. Partea tristă este că în perioada socialistă toate a fost naționalizate și li s-a schimbat destinația”, spune Ioan Hațegan.

Pe lângă necesitatea prezentării poveștii reale a hotelului Der Trompeter, pentru o mai mare atractivitate turistică, s-ar putea realiza și o replică a fostei firme aflate acum în custodia Muzeului Banatului.

Tabla aurită, pe care era reprezentat un trompetist pe un căluț, anunța cel mai căutat han din Timișoara anilor 1800. O replică acestei firme montate pe clădire ar da, cu siguranță, un farmec aparte.

Reporter: Ștefan Both