Elena Jurjescu împlinește mâine 70 de ani, La mulți ani!

Un timbru vocal ușor de recunocut, interpretarea, repertoriul, costumul popular de mare valoare, ţinuta scenică şi seriozitatea sunt calităţi care i-au adus Elenei Jurjescu recunoaşterea nu numai pe plan naţional, ci şi în lumea-ntreagă.

Elena Jurjescu s-a născut la 2 octombrie 1951 în satul Coşarii, comuna timişeană Brestovăţ, situată la interferenţa judeţelor Timiş şi Arad.

Şcoala primară şi gimnaziul le-a urmat la Coşarii iar Liceul teoretic la Lipova. Debutul artistic l-a avut încă din clasa a I-a, pe scena Căminului Cultural din sat, acompaniată la vioară de învăţătorul Codreanu care, la fel ca şi vecinii, i-au prezis Elenei ca va ajunge „cântăreaţă”. La Lipova, în timpul liceului a cochetat şi cu muzica uşoară, dar profesorul ei, Marius Ţeicu, a îndemnat-o să se ţină de folclor, că acolo-i steaua ei. L-a ascultat, iar confirmarea nu a întârziat să apară. La Festivalul „Cântarea României”, cu „Sorocul” lui Tiberiu Ceia a obţinut locul I pe regiune. După absolvirea liceului a fost educatoare la Brestovăţ.

În anul 1973 a participat la Festivalul „Maria Tănase” de la Craiova, ediţia a III-a, obţinând un Premiu Special al Centrului de Creaţie, premiu acordat pentru autenticitatea repertoriului şi interpretării. Jurnaliştii o strigau „Trandafirule” după cântecul doinit ce-l prezentase în concurs alături de cel intitulat „În grădiniţa lui Ion”. Elena Jurjescu a impresionat şi cu un costum deosebit de valoros, din satul ei natal.

Anul 1973 a fost bogat în succese pentru Elena Jurjescu nu numai în ţară. Alături de Ansamblul „Timişul” al Casei de Cultură din Timişoara a efectuat primul turneu peste hotare, ajungând la unul dintre cele mai mari festivaluri din Europa: Festivalul de la Confolens – Franţa.

Depistată în rândul soliştilor amatori şi remarcată pentru autenticitatea interpretării cântecelor din Câmpia Banatului, de pe Valea Mureşului şi zona Făgetului, Elena Jurjescu a fost cooptată pentru Ansamblul profesionist „Banatul” în scopul punerii în valoare a folclorului din această zonă care era oarecum umbrit de folclorul spectaculos din zona montană a Banatului. Rămâne angajată a acestei instituţii timp de 10 ani în perioada 1973 – 1983, după care colaborează timp îndelungat cu Ansamblul „Banatul”sub bagheta maestrului Gelu Stan. A fost un an rodnic pentru Elena Jurjescu, realizând şi primele înregistrări  electrecord.

Doi ani mai târziu, în 1975, a câştigat Trofeul „Floarea din grădină”- fiind prima solistă din Banat care intră în posesia râvnitului trofeu. O colaborare îndelungată a avut cu Ansamblul Electrotimiş de la Clubul Sindicatelor, în jur de 10 ani. A imprimat 3 discuri electrecord L.P. şi două împreună cu alţi interpreţi. O întâlnim în emisiunile de specialitate alături de alţi interpreţi din întreaga ţară.

Ca o recunoaştere a meritelor sale în slujba folclorului românesc, la 25 de ani de activitate  i se înmânează Premiul „Ethnos”. Din anul 2000 este membră a Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu. O altă preocupare a Elenei Jurjescu este de natură jurnalistică, atât în presa scrisă cât şi în cea vorbită. După 1989 este redactor la ziarul „Deşteptarea aromânilor”.  La Radio Europa Nova a realizat emisiuni folclorice timp de 6 ani, la Televiziunea Europa Nova – 2 ani iar T.V. Analog – 3 ani  (2003 – 2006).

În spectacolele cu cei mai de seamă artişti din ţară, numele Elenei Jurjescu este des întâlnit.

Din anul 2009 a iniţiat, împreună cu soţul ei, Vasile Todi, un Festival –Concurs numit „Câte stele-s pe Banat”, apoi i-a dat numele ei, „Elena Jurjescu”, la Coşarii și la Brestovăț, pentru a aduce o fărâmă de bucurie puţinilor oameni care au rămas acolo, pentru a face cunoscute tuturor locurile natale.

La Novi-Sad, a înregistrat împreună cu Aurelia Ardeleanu şi Doru Sârbu, cântece solistice, duete şi trio. O găsim apoi ca interpretă de romanțe la Festivalul „Roze pe Bega”.

De ziua ei, sâmbătă, 2 octombrie, o sărbătorim și la Radio Timișoara, așa cum putem în condițiile date de restricții, printr-un recital, un interviu telefonic și mesajele ascultătorilor noștri pe care-i așteptăm, ca de obicei, pe AM 630 kHz și online pe www.radiotimisoara.ro/ascultă, selectând frecvența AM.

Daniela Băcilă