FOTO / Sânnicolau Mare a strălucit la “Lada cu zestre”. Etnia sârbă a dominat concursul

A doua etapă a categoriei “Zestrea Timişului” din cadrul Festivalului-concurs “Lada cu zestre”, organizat de Centrul de Cultură şi Artă, s-a desfăşurat sâmbătă şi duminică la Sânnicolau Mare şi Jimbolia.

Pentru noi, un alt prilej de a ne întâlni ascultători fideli. Doamna Olga Muntean ne scrie de ani buni. Emisiunile matinale, cele muzicale şi sociale îi sunt pe plac. Ne aştepta la Casa de Cultură din Sânmiclăuş, cum îi place ei să spună, o doamnă distinsă şi fermecătoare la care am sesizat aceeaşi fineţe şi bun simţ din sms-urile scrise la emisie.

Spaţiul expoziţional a lăsat o impresie puternică de la primul contact vizual. Pe de-o parte obiectele de gospădărie tradiţională, cilimuri, ştergare, măsaie, vărtelniţă, ştrinfi, fotografii şi tablou, costumele vechi, toate aranjate în aşa fel încât să zăboveşti cât mai mult în faţa lor, iar pe de altă parte bunătăţile gastronomice prezentate artistic te îmbiau: plăcintă acră cu mac, pogăcele cu jumere, morişti, crumpi cu găluşte şi sos, faşirturi, păsulă slăită pă blid, crofne, cesniţa, haioşe, ciolane coapte în dubă, crumpi tupşiţi cu sos de vişine, melci paoreşti şi altele.

foto: Daniela Băcilă

Domnul Gheorghe Mândran, referent la Casa de Cultură, ne-a primit într-o sală de spectacole spaţioasă, pe scena căreia trona un banner special creat pentru “Lada cu zestre”. Taraful lui Bobală, vechi costume populare din care s-a inspirat în confecţionarea costumelor pentru Ansamblul “Doina” şi într-un colţ, în mărime naturală, compozitorul Bela Bartok cu un patefon, notând, parcă, ceea ce cântau lăutarii din alte vremuri.

Formaţiile etniei sârbe au dominat spectacolul. Ansamblul folcloric “Izvor” din Saravale a prezentat o suită de dansuri sârbeşti şi una de dansuri româneşti din şesul bănăţean.

Ansamblul “Plavi-Delia” din Sâmpetru Mare a prezentat dansuri din centrul Serbiei şi ale valahilor din Serbia, în costume tradiţionale impresionante, iar la categoria solişti vocali, Roxana Ana Maria Goia.

Au urmat formaţiile de dansuri “Junii Biledului”  şi “Pesăcana” , juriul de la secţiunea coregrafie alcătuit din Nicolae Stănescu, Toma Frenţescu şi Vasile Peri fiind deosebit de interesat de Căluşerul şi dansurile din Câmpia Banatului.

Impresie puternică a lăsatAnsamblul sârbesc “Sveti Nikola” din Variaş cu grupul vocal ce a prezentat o piesă dificilă din punct de vedere ritmico-melodic, cu solista Jasmina Maria Caraculea şi grupul de dansatori.

“Mlădiţe Cenăzene” este numele formaţiei din Cenad care a prezentat în concurs un dans românesc. A urmat Ansamblul “Izvoraşul” din Becicherecul Mic cu un dans din Câmpia Banatului.

Şandra s-a prezentat cu un dansuri mixte la categoria 14-18 ani, prin Ansamblul “Florile Şandrei”.

De la Periam am urmărit cu interes şi în acest an grupul vocal “Muguri de tezaur” cu un colaj de melodii îndrăgite, micuţa solistă Laura Cioară, de 12 ani şi instrumentistul Rareş Mirodone – la acordeon.

Singura secţiune care a lipsit din concurs la Sânnicolau Mare a fost poezia dialectală.

Gazdele au încheiat spectacolul cu un program de mare diversitate. Coregrafia din zona Sânnicolau Mare pregătită de Adriana Lukin pentru Ansamblul “Sveti Sava” a cucerit juriul şi publicul. Celebra melodie sârbească “Firul de aur” şi alte piese  interpretate de Formaţia de tamburaşi “Batini beciari”, solistul Liubomir Petrov, grupul vocal-instrumental “Biserii”, acordeonista Mădălina Purişel, fiecare în parte au contribuit la reuşita momentului sârbesc al colectivului artistic al Casei de Cultură din Sânnicolau Mare.

Am urmărit apoi dansuri populare germane cu grupul pregătit de Hansi Muller şi Dietlinde Huhn, dansuri maghiare cu grupul de copii “Kekibolia”, instructor Eniko Lepuş, pe acordeonistul Răzvan Nuţaş şi solistul vocal Aurelian Goia cu o purtată din Ardeal.

Aceeaşi tineri pe care i-am urmărit în dansurile sârbeşti au îmbrăcat costumele româneşti, în ton cu cele vechi din fotografiile expuse, reprezentând Ansamblul folcloric “Doina”, pregătit de Natalia Mândran şi Adriana Luchin. A încheiat programul cu un montaj coregrafic semnat de Ciprian Cipu, care a îmbinat Banatul de Câmpie cu cel de Munte.

De la domnul Gheorghe Mândran şi de la soţia lui, prof. Natalia Mândran, aflăm de rezultatele obţinute de Ansamblu Casei de Cultură în ţară şi în Serbia şi de faptul că Adriana Luchin, coregrafa şi instructorul formaţiei, este fiica lor. Încă o dată se adevereşte zicala “Omul sfinţeşte locul” şi noi constatăm că acolo unde există oameni preocupaţi de cultura tradiţională, există şi viaţă folclorică iar “Lada cu zestre” o stimulează.

A consemnat Daniela Băcilă