Lansarea Monografiei localităţii Săcălaz

„Fiecare loc de pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un dram de iubire ca s-o înţelegi” – Nicolae Iorga

Ghiţă Blejuşcă şi Ştefan Tomoiagă, autorii celei de-a patra ediţii a Monografiei localităţii aflată în mijlocul judeţului Timiş, au deprins rosturile publicisticii săteşti având nu un dram, ci un car de iubire pentru locurile în care trăiesc și pe care le-au cercetat. „Săcălaz – Timp şi Istorie”, lucrare apărută la Editura Eurostampa prin sprijinul financiar integral al săcălăzeanului Sabin Emilian Ceontea.

Lansarea va avea loc duminică, 29 ianuarie, de la ora 16:30, la Biserica Ortodoxă Română din localitate, după slujba Sfântului Maslu.

Participă membrii Asociaţiei Culturale „Armonia” din Săcălaz, preoţi, reprezentanţii autorităţilor locale, oameni de cultură din Banatul românesc şi sârbesc între care: istoricul dr. Ioan Haţegan, cercetătorul Ioan Traia, poetul Vasile Barbu din Uzdin, prof. univ. dr. Ioan David, publicistul Ghiţă Rancu, Mircea Lelea şi prof. Teodor Ursu, preşedintele Institutului de Cultură a Românilor din Voivodina.

Ediţia precedentă lansată în anul 2012 în cadrul manifestării Zilele Săcălazului aparţine aceloraşi autori: Ştefan Tomoiagă, fondatorul publicaţiei Foaia Săcălazului (în 1995) şi Ghiţă Blejuşcă, autorul volumelor „Armonia” (Editura Hoffman 2019), „Din pridvorul ortodoxiei săcălăzene” (Editura Balcanic 2020),  „Beregsăul Mic – Nemet / Contribuţii monografice” (Editura Balcanic 2021).

După  o documentare temeinică, merituoşii cronicari ai satului au adus la ediţia a patra a Monografiei Săcălazului completări consistente păstrând informaţiile bine structurate pe terenul ferm al autenticităţii documentelor şi surselor ştiinţifice, precizează Ioan Traia, în prefaţa lucrării.

Cadrul geografic şi istoric, viaţa culturală şi activităţile sportive, instituţiile satului, biserica, tradiţiile, legendele şi obiceiurile din sat, personalităţile marcante, anexele, fotografiile sunt cuprinse în cele 350 de pagini ale monografiei, într-o ediţie îngrijită de Dana Fatol.

Mișcările locuitorilor de-a lungul timpului, cele două strămutări forțate din 1767 și 1951, colonizarea ce a dus la componența populației și la diversitatea culturii, stejarul ce dăinuie în fața gării de peste 250 de ani, legende ale ulmului vindecător, așezarea și numerotarea străzilor și multe alte lucruri și fapte îi vor cuceri pe cititori, pe locuitorii tot mai numeroși care au căutat liniștea satului atât de aproape de tumultul orașului.

 

Daniela Băcilă