Răsună din nou corurile la Chizătău. Festivalul “Trifu Șepețian” va avea loc duminică

La împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui Trifu Șepețian, întemeietorul celebrului cor țărănesc de la Chizătău care a marcat viața culturală a Banatului mai bine de un secol, va avea loc un festival coral care pe viitor se dorește a fi un concurs.

Manifestarea inclusă în Agenda Culturală a județului Timiș a fost inițiată de dr. Adela Popa, șef serviciu Cultură în cadrul Consiliului Județean Timiș.

Duminică, 3 noiembrie, de la ora 16:00, cinci formații corale vor porni în alai, în cântecul Fanfarei “Pro Amiciția”, spre Biserica cu hramul “Nașterea Maicii Domnului” din Chizătău unde va avea loc o slujbă de pomenire, va fi evocată personalitatea preotului și dirijorului Trifu Șepețian de către prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, prof. univ. dr. Lucian Emil Roșca și dr. Daniela Băcilă.

Participă Corul Parohiei Ortodoxe Șag, Corala “Giroceana” a Parohiei din Giroc, Corul “Învierea” al Parohiei Foeni, Corul Ligii Studenților din Lugoj, Corul Parohiei Ortodoxe Chizătău și Fanfara “Amiciția” din Timișoara.

Monografiile localităţilor bănăţene cuprind capitole aparte dedicate corurilor şi fanfarelor. Stadiul cercetărilor de până acum ne-ar îndreptăţi să afirmăm că primul cor de plugari întâlnit pe teritoriul ţării noastre este Corul de la Chizătău.

Începutul corului de la Chizătău i se datorează lui Trifu Şepeţian în anul 1840. Copil de iobag, originar din Secusigiu, el vine la Chizătău după căsătoria cu Elena, fata preotului Nicolae Rădulescu, din localitate . Ţăranii din sat erau încă iobagi, fără excepţie. Pe atunci viaţa muzicală a provinciei era dominată de sârbi, prin centrele lor bisericeşti, ca Timişoara, Panciova, Vârşeţ, unde cultivau muzica corală. Muzica noastră exista încă doar în cântarea bisericească de strană şi în folclorul satelor: la şezători, la clăci şi în gura lăutarilor.

În anul 1857 situaţia socială a coriştilor lui Trifu Şepeţian s-a schimbat, nu mai erau iobagi ca şi în 1840. Patruzeci de bărbaţi au început o activitate mai organizată cu rezultate vizibile. Corul avea o mai mare continuitate, repertoriul s-a îmbogăţit. Sub conducerea lui Popa Trifu, cum i se spunea, s-au organizat serbări muzicale în satele învecinate. El nici nu bănuia că acest curent va străbate curând întreg Banatul, cristalizând arta corală până la cele mai delicate nuanţe.

Trifu Şepeţian a murit la 68 de ani, în 1887. Ziarele de atunci i-au publicat portretul şi i-au consacrat articole, evidenţiindu-i meritele de iniţiator .

„Lucrarea de frunte a părintelui Trifu Şepeţian – scria Iosif Vulcan, în ٕFamilia, – a fost înfiinţarea unui cor vocal în parohia sa. Încercarea îndrăzneaţă a fost aceasta, căci pân-atunci nu s-a mai pomenit nicăieri un asemenea cor, ba nici clasa noastră inteligentă nu a avut multe, căci lucru s-a petrecut înainte cu 28 – 29 de ani. Dar stăruinţa neobosită a vrednicului preot român a izbutit. Corul vocal, primul cor vocal românesc de plugari, s-a înfiinţat. […]Corul de la Chiseteu, care a produs toate corurile vocale de plugari precum şi numele lui Trifu Şepeţian, înfiinţătorul acestui cor, vor avea o pagină în istoria artelor la noi românii”  .

Vineri, 1 noiembrie, după știrile de la ora 9:00, la emisiunea “Din suflet pentru tine” veți putea asculta un interviu pe această temă realizat de Daniela Băcilă.