REPORTAJ / FOTO/Căurma, borândăul, scoverzile cu prune, turtele acre şi plăcintele întinse în competiţia secţiunii de gastronomie la „Lada cu zestre”

Dacă secţiunea muzicală a Festivalului – concurs „Lada cu zestre” ne este deja binecunoscută prin participarea directă la fazele judeţene din ediţiile precedente, gastronomia prezentată în etapele zonale am descoperit-o nu numai cu toate simţurile greu puse la încercare ci şi din prisma specialiştilor, membri ai juriului, Mărioara Pisat, inginer gastronom, co-autor al volumului „Din Babaluci – reţete tradiţionale din Banat” şi Nicolaie Tomescu, bucătar şef la o vestită Cramă din Banat:

Mărioara Pisat: Timp de 10 ani am jurizat această secţiune a Festivalului (gastromomie) şi de fiecare dată am descoperit mâncăruri tradiţionale, întotdeauna mi s-au părut foarte interesante în conţinutul lor ca şi ingrediente şi materii prime, nu sunt foarte pretenţioase în primă etapă, în procesul lor tehnologic, iar felul în care pun oamenii suflet şi le realizează, întotdeauna te trimit acolo la sat, în locul copilăriei şi se creează nostalgii. De exemplu această ediţie m-a întors în anii când bunica mea pregătea prânzul cosaşului, deşi realmente este simplu, cu un şonc, o clisă şi cu un cartof dar toate puse la un loc te trimit la timpurile de altădată. Bucatele sunt tradiţionale, ştim şi noi cu toţii că Banatul de Câmpie este un mozaic cultural şi fiecare etnie, fiecare regiune din Banat are şi uşoare influenţe din alte zone, Bihor, Ardeal etc

D. B. Credeţi că merită încurajată păstrarea acestor specificităţi zonale?

M. P. Sunt convinsă că trebuie încurajat acest lucru din punct de vedere al tradiţiei pentru că generaţiile care vin după noi trebuie să ştie că avem o gastronomie tradiţională,suntem cei care o promovăm şi că bucatele care le punem pe masă sunt autentice, aparţin locului.

D.B. Ce vi se pare că trebuie îmbunătăţit în modul de prezentare, de punere în valoare a acestor bucate tradiţionale?

Nicolaie Tomescu: Adevărul este că pe parcurs s-a mai modificat (conţinutul) din punct de vedere al condimentelor, s-au adaptat, acum, pe mine mă interesază cel mai mult să le pun într-o manieră nouă, pentru ca atunci când turiştii vor veni la noi în zonă să poată să vadă exact preparatele care au fost pe vremuri, să le promovăm, să le aducem în actualitate într-o altă formă, altă prezentare.

D.B. Participaţi de atâţia ani în juriu, aţi sesizat îmbunătăţiri, au căutat concurenţii să diversifice aceste preparate?

M. P. Bucătăria tradiţională din Banat nu este foarte sofisticată, este la îndemâna oricui. Dar au încercat să scoată din lada de zestre obiectele şi modul de prezentare cât mai autentic zonei. Ceea ce îmi doresc, aşa cum spunea şi colegul meu, este ca în Timişoara şi în oraşele din Banatul de Câmpie să introducem în zona de turism, în restaurante mâncăruri tradiţionale Banatului, nu pentru că nu mi-aş dori să mănânc şi altceva dar dacă te duci să ceri o mâncare tradiţională, o găseşti cam greu. Asta ne-am propus în viitorul apropiat, să realizăm aceste produse tradiţionale sub o altă formă şi să putem să prezentăm şi restaurantelor reţetele cât se poate de autentice. Vă dau un exemplu: te duci în Grecia, ai fructele de mare, te întorci în Banat, ai turtele (turciele) cu urdă, dacă un pic ar fi altfel aranjate, sunt convinsă că ar bate orice desert.

D. B. V-aş ruga să ne prezentaţi câteva dintre preparatele care le-aţi remarcat şi care merită să intre în competiţie.

N.T. Până în prezent, la această ediţie s-au remarcat câteva preparate care nu le-am întâlnit în alţi ani cum ar fi căurma, borândăul, scoverzile cu prune, popricaşul de cartofi cu carne de porc, turte acre, plăcinte acre cu brânză, mac, nucă, cornereţ, colăcei, plăcintele întinse cu brânză şi mărar şi altele.

 

D.B. Ar mai fi un platou care ni l-aţi prezentat înaintea acestui interviu.

M.P. Conţine pita sau colacul de casă copt în cuptorul de pământ, şoncul tradiţional al bănăţenilor care este nelipsit la orice aperitiv, jumerele, ceapa verde, piparca, crumpii (cartofii) fierţi şi brânza. Se ştie că ţăranul român a trudit de dimineaţa până seara pe ogor şi a avut nevoie şi de o hrană consistentă. Era un proverb, o zicală pe care o foloseau, „să ne aduci ceva care să ne ţină la burtă”.

D.B. Aveţi vreun preparat care v-a impresionat în mod deosebit şi care ar merita declarat câştigător aici, la Seceani?

N.T. Până în prezent au fost câteva preparate dar ne rezervăm dreptul de a le alege la final. Mai sunt alte localităţi, alte preparate şi vom alege la final preparatul cu cele mai bune ingrediente, cel mai autentic şi tradiţional, cel mai bine pregătit.

D. B. Aş insista totuşi, ce v-a atras atenţia aici, la Seceani?

M. P. Mi-a plăcut foarte mult cum au fost aranjate sarmalele, de data aceasta, într-un vas de pământ aşa cum altădată ni le puneau pe masă bunicii noştri. Trebuie să vă spun că mirosul aburind al mâncărurilor tradiţionale şi coloritul acestor produse te invită de fiecare dată să vii la „Lada cu zestre”. Vreau să vă spun că de-a lungul anilor am tot invitat diverşi prieteni, cunoştinţe la etapa judeţeană, fiind mai aproape. Nu începe bine primăvara că mă întreabă când vine etapa de la Timişoara pentru că toată lumea duce dorul satului bănăţean care din păcate şi-a pierdut din valenţele pe care le avea altădată. Încercăm şi noi, atât cât putem, să le transmitem urmaşilor noştri, pentru că noul îşi spune cuvântul automat şi în bucătăria bănăţeană, se transformă, îşi mai păstrează esenţa, denumirea dar de fapt ca şi gust şi mod de prezentare, diferă puţin.

D. B. Eu vă mulţumesc, vă doresc să aveţi parte de zile frumoase în toate etapele concursului în care să primeze obiectivitatea şi ceea ce are valoros „Lada cu zestre” să fie scos la lumină la toate secţiunile.

Trebuie menţionat că participanţii suportă toate cheltuielile, satisfacţia vine, înaintea unei diplome, dintr-o apreciere a unui membru al juriului, dintr-o fotografie care circulă în mediul virtual, din mândria şi făloşenia bănăţeanului.

Reportaj realizat de Daniela Băcilă, pe care îl puteţi asculta în emisiunea „Din suflet pentru tine”, miercuri, 13 aprilie.

Foto: Nicolaie Tomescu, Cornel Bogdan şi Daniela Băcilă