Traian Jurchela, 50 de ani de cântec

„De ce-am avea nevoie să împrumutăm sonanţe străine de obârşie, cuvinte fără noimă, când sunt la noi izvoare şi limpezi şi-nţelepte? Se poate înnoi şi muzica şi versul, dar fără a pedepsi auzul, morala şi simţămintele”

Articol de Daniela Bacila, 19 februarie 2019, 12:34 / actualizat: 21 februarie 2019, 19:39

– scrie prof. Ovidiu Giulvezan în prefaţa unui album al interpretului Traian Jurchela.

Născut cu cântecul la căpătâi, în Caraş, la Ilidia, lângă Oraviţa, în anul 1949, la 5 august, Traian Jurchela provine dintr-o familie de oameni simpli, truditori ai pământului şi neclintiţi în obârşia lor. A urmat Şcoala Profesională la Reşiţa şi Liceul de Matematică – Fizică „General Dragalina” din Oraviţa. Înclinarea spre cântecul popular şi-a descoperit-o de mic, pe la vreo 7 ani, când a auzit un cântec doinit la radio şi a încercat să-l reproducă. Şi a făcut-o destul de bine. În timpul şcolii, la Reşiţa, a început să cânte la diverse ocazii: serbări, concursuri, festivităţi. Încă era elev când a început să colaboreze cu orchestra de muzică populară din Oraviţa, dirijată de Guţu Gore, apoi cu orchestra Casei de Cultură din Reşiţa, sub bagheta lui Nicolae Perescu.

Unul dintre cele mai importante momente ale vieţii sale l-a constituit întâlnirea cu George Motoia Craiu, care l-a ascultat într-un concurs interjudeţean, la Casa de Cultură din Reşiţa şi a rămas profund impresionat de calităţile vocale ale tânărului pe care l-a luat apoi sub aripa sa ocrotitoare. Traian Jurchela, la rândul său, era fascinat de tonul cald şi catifelat al clarinetului lui Motoia, de frazarea sa impecabilă. Aşa a ajuns să-i fie un mentor preţuit, un îndrumător apropiat, să cânte alături de Ansamblul „Semenicul” din Reşiţa, condus în acea vreme de George Motoia Craiu.

După terminarea serviciului militar, Traian Jurchela s-a stabilit la Oraviţa. Dirijorul Adam Măran şi-a lăsat şi el amprenta pe formarea de mai târziu a interpretului care a devenit un reprezentant de seamă al cântecului bănăţean. Pe scena festivalul „Maria Tănase” de la Craiova, sau acasă în Banat, la Festivalul „Aurelia Fătu Răduţu”, a reuşit să cucerească nu numai simpatia şi preţuirea publicului ci şi frumoase aprecieri din partea specialiştilor.

Primele cântece au fost înregistrate la Studioul de Radio Timişoara, în anul 1975, cu acompaniamentul Orchestrei „Banatul”, dirijată de Gelu Stan. Dintre ele amintim: „La rachita lângă apă”, Cât îi Caraşul de mare”. Au urmat apoi imprimări cu Orchestra Radio din Bucureşti dirijată de George Vancu, apariţii numeroase la Televiziune, recitaluri în marile festivaluri şi manifestări folclorice din ţară, turnee nenumărate în străinătate: Elveţia, Franţa, Scoţia, Anglia, Polonia, Malta, Italia, S.U.A. etc.

În perioada 1979 – 1994, Traian Jurchela a înregistrat la Casa de discuri Electrecord patru discuri LP, cu un repertoriu selectat cu mare grijă, promovând cântece doinite sau de joc valoroase. În toamna anului 1997 a lansat CD-ul „Săracă lume de piatră”, cu 16 piese ce constituie un exemplu grăitor a ceea ce înseamnă consecvenţă şi ataşarea loială faţă de folclorul unei zone care-l reprezintă.

Traian Jurchela iubeşte poezia şi candoarea, sensibilitatea lui s-a lăsat descoperită şi într-un alt gen pe care l-a abordat cu succes – romanţa.

„Ascultându-l, îi vezi sufletul aşezat în mâna întinsă spre lume şi înţelegi că romanţa poate fi interpretată numai de cei ce iubesc viaţa şi oamenii”, afirmă prof. Nicolae Savu – Cristescu. Albumul „Romanţe româneşti de ieri şi de azi” conţine înregistrări din concertele susţinute la Festivalul „Crizantema de aur” de la Târgovişte în perioada 1995 – 1998.

Din romanţele lui Traian Jurchela transpare lacrima satului românesc, ascunsă sub geană cu demnitate şi decenţă. Versurile surprind realismul direct dar sincer al omului simplu, care trăieşte într-un univers obiectiv, din ce în ce mai puţin cunoscut de elite, dar care există cu adevărat.

Mergând pe firul anilor, ajungem la cele două albume lansate de Traian Jurchela în anul 2007, la Electrecord: „De n-ar fi dor pe pământ” – cântări bătrâne din Banat şi un album de romanţe. Pentru imprimări a poposit în studioul Radio Televiziunii din Novi – Sad, dirijată de prof. Petru Popa. Cu înţelepciune, discernământ şi cunoaşterea culturii populare, Traian Jurchela, în deplinătatea maturităţii artistice tinde mereu spre autentic, frumos şi grăitor în tot ceea ce îl reprezintă.

Proiectul „EU aleg România /100 de melodii ale românilor” include celebra doină „Gugulan cu car cu mere” în interpretarea lui Traian Jurchela: https://www.youtube.com/watch?v=6aLmvNUCpNU

În acest an, 2019, împlinește 50 de ani de cântec și 70 de ani de viață (în august). Miercuri, 20 februarie, după știrile de la ora 9:00, marcăm această dublă aniversare printr-o emisiune care o puteți urmări pe frecvența cunoscută, AM 630 KHZ, pe pagina de internet: www.radiotimisoara.ro, dar și în format video pe pagina de facebook Radio Timișoara LIVE-VIDEO.

Daniela Băcilă