Honda Civic in straie noi
Japonezii ne-au obişnuit cu maşini bune, fiabile, puternice dar se încăpăţânează să le facă absolut nearătoase. Au redesenat Honda Civic hatchback şi uite ce a ieşit. Cum arată???
Dar presupun că n-au făcut-o pentru cine ştie ce concurs de frumuseţe. N-ar câştiga nimic, asta e clar.
Preţul de pornire este de 22 140 EUR plus taxele valabile pentru fiecare ţară deci s-ar putea spune că nici la acest capitol nu le-a ieşit. Adică, să ne înţelegem, la acest nivel se oferă motorul de 1 L VTEC (sistemul de accentuare a propulsiei la Honda, similar cu Turbo la majoritatea celorlalte branduri sau Kompressor la Mercedes). Pentru motorul mai mare, de 1500 cmc şi transmisie automatică variabilă preţul e de peste 30,000 EUR plus taxe. Personal mă îndoiesc de succesul vânzărilor, chiar dacă producătorul japonez vrea să fie luat în seamă ca brand premium. Nu e destul să vrea. Plus că nu are cum, având această înfăţişare.
Articol scris, înregsitrat şi asamblat de Radu Micu (Oglinda Retrovizoare). Animaţie: Daniela Groze (Universitatea de Vest). Imagini: Honda
Articol de Radu Micu, 2 februarie 2017, 14:35 / actualizat: 20 ianuarie 2024, 23:16
Dacă e să acceptăm plusurile, să notăm 15 cm în lungime. Poate ajută! Modelul are acum 4,52 m lungime, 1,8 lăţime şi 1,43 înălţime. Câştigă competiţia cu Mazda 3 (4,47) şi pierde la mustaţă în faţa Toyotei Prius (4,54) dar faţă de VW Golf şi Ford Focus, Honda Civic e mult mai mare (4,52 faţă de 4,26 sau 4,36).
Vedeţi, nici măcar aici la comparaţii concurenţa nu e din clasa premium.
Portbagajul de 414 l este de asemenea un avantaj iar când va apărea modelul cu 4 uşi, caz în care portbagajul cu capac va fi mai mare, probabil că va fi şi mai interesant.
Tabloul de bord a fost complet redesenat si nu mai seamana cu ce a fost. Dorinta e sa fie cat mai simplu si intuitiv. Pozitia de conducere poate fi ajustata in fel si chip, scaunul soferului fiind ajustabil pana la un nivel foarte apropiat de sosea ca sa semene cu un cockpit de curse.
Cel mai mic benzinar, de 1 L este in 3 cil si dă 129 CP. Pare mult suprasolicitat. Versiunea mai potenta, de 1,5 L dă 182 CP. Despre ambele se spune ca sunt silentioase, dar sunetul clasic al motoarelor japoneze nu e foarte deranjant. Absenţa lui, poate să fie!
La capitolul motoarelor Diesel japonezii nu au stat prea bine niciodată, chiar dacă au apărut, din când în când, meteoriţi. Practic ei se asociază cu europenii şi iau motoare Diesel de la ei, cât se mai pot folosi. Aflăm că şi acest model va primi un agregat pe motorină dar ceva mai spre final de an, va avea 1,6 L şi va dezvolta 120 CP. Aproape că ar fi banal dacă ar fi mai puternic…
O caracteristică definitorie pentru industria japoneză este absenţa configurărilor ulterioare modelului de serie, dar versiunile sunt foarte bine articulate ca publicul să aibă de unde alege. Sunt 3 niveluri de echipare pe motorul cel mic şi alte 3 pe versiunea mai puternică, ulterior însă nu se mai prea poate adăuga nimic. Controlul climatizării este automatizat, conectarea se face prin Bluetooth, jantele sunt din aliaj uşor, toate au sistem de alarmă integrat şi frâna de parcare este electronică. deci inutilă în orice altă parte. E fără frână de mână, care, altfel, ar avea menirea de a aşeza spatele mai aproape de şosea la înscrierea în viraj! In rest apar multe accesorii tehnice de avangardă despre care e unutil să vorbim deocamdată. Poate să fie însă acesta motivul pentru care preţul de vânzarte este aşa de mare?
