Secretul unui cărășean care a reușit să cultive roșii cu gust la poale de munte

La Rusca Teregova, la poalele muntelui, într-o zonă în care vara vine târziu și stă puțin, există o familie care a făcut o afacere din cultivarea legumelor și, în special, a tomatelor.

Articol de Radio Timișoara, 19 septembrie 2018, 10:24

Deși știa că roșiile sunt dependente de soare și căldură, Petru Blaj din Rusca Teregova s-a ambiționat să demonstreze că se poate. În plus, programul pentru tomate l-a convins să își extindă afacerea.

“Văzând piața că e foarte slabă la noi și nu are nimeni roșii cultivate în zonă, am încercat noi primii să vedem cu o să iasă. Având un solariu mic în primul an, apoi am încercat că încă un solariu. După aceea am văzut că s-a dat subvenția asta, am încercat să mărim un pic, să avem un profit mai mare”, spune Petru Blaj.

La Rusca, terenul cultivabil este puțin și sărac, dar cu multă muncă și gunoi de graj a devenit fertil și propice pentru cultivarea legumelor.

“Folosim mai mult bălegar de oaie, de păsări mai puțin că nu sunt ferme mari în zonă să putem aduna și încercăm și stropiri cât mai puțin chimice. Stropim cu un macerat de urzică cu lapte”, explică Petru Blaj.

În zona montană a județului Caraș-Severin aproape că nu mai cultivă nimeni legume pentru a le vinde. Așa că pentru familia Blaj problema pieței s-a rezolvat de la sine. Mai mult chiar, pentru că legumele produse sunt aproape bio, mulți clienți vin direct la producător ca să cumpere.

“Vin de la Domașnea până la Caransebeș. Avem Domașnea unde vindem, Rusca, Teregova, Feneș, Armeniș, Sadova Veche și o parte din Caransebeș, dar direct la client, nu în piață. Ori vin ei ori mergem noi. Zilnic stau băieții, stăm în centru la Rusca și la Domașnea. Foarte multă lume vine acasă și preferă să le culegem atunci. Dacă nu are gust bun imediat scad vânzările, scade tot, se duce reclama. Dacă ai roșii cu gust, o să ai clienți până-i lumea. N-ai roșii cu gust, o să pierzi tot ce ai”, conchide Petru Blj.

În numai trei ani de la demararea afacerii, Petru Blaj a ajuns să cultive legume pe 1.500 de metri pătrați de solar, iar viitorul îl gândește în două planuri: modernizare și extindere.